Trebuia să fie mașina care motorizează întreaga Indie, din care să găsești măcar două-trei exemplare și în cel mai izolat cătun. N-a fost să fie, până la urmă și-a ratat destinul glorios. Vorbim despre Tata Nano, automobilul cel mai ieftin din lume, care nu a trăit decât un deceniu.
Probabil, vă amintiți de campania de promovare intensă, în 2008, a acestui miniautoturism (3,1 metri lungime), pe care producătorul său, compania indiană Tata Motors, dorea să-l transforme într-un Ford T (mașina care a motorizat SUA în primele trei decenii ale secolului trecut) al timpurilor moderne. Tata Nano era prezentat ca un exemplu de proiect de dezvoltare, prin care India ar fi intrat în cărțile de istorie ale industriei auto.
Modelul micro, ce avea o unitate de producție, nou construită, dedicată exclusiv, era gândit și a fost promovat ca o alternativa la motocicletele cu ataș și scuterele pe care familiile indiene le foloseau pentru deplasările curente, inclusiv pentru a-și duce și aduce copiii la și de la școală. De aceea, a fost oferit cu o singură variantă de motorizare, pe benzină, în doi cilindri, și a avut și un preț de lansare de 115.000 rupii, adică aproximativ 1.500 euro, pentru varianta de bază, numită chiar așa, Basic, echipată spartan, care nu avea nici măcar servodirecție. Culmea, aceasta a fost cea mai prost vândută versiune, cel mai căutat fiind nivelul de echipare de vârf, Luxury (!), care avea servodirecție și sistem de climatizare, dar și un preț de circa 3.500 euro. Aceasta este cea mai bună dovadă că Tata Motors a greșit când a mizat pe faptul că prețul va fi principalul criteriu de alegere pentru clienții de Nano, aceștia arătându-i că un nivel minim de dotări de confort și de siguranță este obligatoriu.
Cu alte cuvinte: „Tata Motors, nu-ți bate joc de noi!”. Vânzările de Nano au fost puternic afectate și de lipsa de calitate a fabricației și a materialelor folosite, în special în habitaclu. Pe scurt, din 2009, pentru că, de fapt, acesta a fost primul an în care Nano a fost comercializat, producția a scăzut continuu. Mai bine zis, s-a prăbușit, în 2017 fiind fabricate doar 275 de unități, iar în iunie 2018, luna finală, un singur exemplar a ieșit de pe banda de montaj. Așa se face că dispariția micuței mașini a trecut, practic, neobservată, chit că Tata Motors a dat un scurt și sec comunicat de presă, prin care și-a făcut publică decizia de a opri definitiv producția.
Și când te gândești că era plănuită și lansarea unei versiuni pentru piața europeană, cu centru multimedia, conectivitate bluetooth și cutie de viteze manuală robotizată, foarte asemănătoare cu Nano GenX, varianta facelift, prezentată în India în 2015. Ba chiar, se avea în vedere și un model „zero emisii” cu motor electric. Dar, la final, tot ce mai putem spune despre Tata Nano este „Să-i fie… rugina ușoară!”.
