Vera Agachi este coordonatorul unor programe de pregătire în cadrul unei corporații, iar în timpul liber iubește călătoriile cu motocicleta. La drum lung, de cele mai multe ori, pleacă singură. A fost până în Portugalia și după aceea s-a gândit că i-ar plăcea să vadă și frumusețile Norvegiei. Tot singură… S-a întors cu o mulțime de povești și amintiri, dar și cu dorința de a pleca spre alte zări.
Auto Test: Cine ți-a transmis pasiunea pentru motociclete?
Vera Agachi: Este o pasiune care s-a născut în mine odată cu prima motocicletă pe care am văzut-o prin oraș. Eram în liceu și visam să colind lumea, așa că motocicletele și-au găsit rapid un mediu propice când s-au lipit de mine.
Auto Test: Când ai mers prima oară pe motocicletă?
Vera Agachi: Aveam 20 de ani, eram în vacanță și tata îmi propusese să fac școala de șoferi (categoria B). Am acceptat, pentru că îmi plăceau și mașinile, dar îmi doream mult să îmi iau și categoria A și am fost tare bucuroasă când l-am convins să-mi dea bani și pentru „școala de motociclete”.
Auto Test: A fost dificil să înveți să conduci pe două roți?
Vera Agachi: (Râde) Am făcut cursurile cu un instructor pe care l-am văzut doar la prima oră de poligon. Țin minte că aveam o cască tare largă, iar când roteam capul… ea rămânea pe loc. Și m-am dus în pantaloni scurți (râde). Acum mă întreb: „Ce a fost în capul meu?”. Cu siguranță, nicio urmă de conservare. Prima oară m-am ales cu o arsură pe picior, de la toba încinsă, dar am reușit să iau permisul și eram fericită că sunt pe „drumul meu”.
Auto Test: De cât timp mergi pe motocicletă?
Vera Agachi: De cinci sezoane. Motocicletă am reușit să-mi cumpăr destul de târziu, dar acum sunt la a treia. Merg des cu motocicleta! Nu plec de acasă fără ea, cu excepția perioadelor foarte reci sau când este zăpadă sau gheață pe șosea. În oraș o folosesc pentru că ajung mai repede și nu îmi bat capul cu locul de parcare. În excursii, ea este motivul pentru care plec. Iar jobul există ca să susțină pasiunea!
Auto Test: Ai încercat să le explici colegilor de la serviciu care sunt avantajele mersului pe motocicletă?
Vera Agachi: Nu încerc sa conving pe nimeni! Motociclismul are și părțile lui inconfortabile și periculoase. În momentele în care colegii pun întrebări, le răspund cu drag. Îmi place să le explic și să încerc să ridic un pic „vălul întunecat” ce plutește, uneori, asupra termenului „motocicletă”. Este periculos, adevărat, dar asta nu înseamnă că o să te accidentezi. Da, te și plouă și este frig, dar nu este chiar atât de rău, există soluții să nu ajungi cu izmenele ude acasă (râde).
Auto Test: Cei din familie nu spun că ar trebui să renunți?
Vera Agachi: Mama a fost puțin reținută, dar acum vede motocicleta ca pe „o parte din mine”. Tata, în schimb, a fost reticent și îmi zice și acum că ar trebui să mă potolesc (râde).
Auto Test: Cum sunt primite și privite femeile pe motocicletă, în trafic?
Vera Agachi: Sincer, nu stiu să vă spun. Port un echipament destul de neutru, nu cred că cei din mașini își dau seama că sunt femeie. Cert este că șoferii se poartă tot mai frumos cu motocicliștii: ne lasă să trecem printre mașini, când staționează la semafor sau când este un ambuteiaj, ne fac loc să-i depășim când se merge în coloană. Toate aceste „atenții” ne ajută foarte mult.
Auto Test: Știu că faci parte din organizația femeilor motocicliste…
Vera Agachi: „Women’s International Motorcycle Association” (WIMA). Sunt foarte multe lucruri de povestit… Împreună cu câteva zeci de fete și femei pasionate de motoare, organizăm întruniri, plimbări și evenimente caritabile. Știi… Este eliberator să cunoști oameni care au aceleași vise și trăiri cu ale tale, dar și aceleași îndoieli și frici. Îți arată că nu ești unic și nici singur. Ne-am împrietenit repede, ne-am cunoscut familiile, soții, copiii. Ieșim în oraș, am ajuns să facem concedii împreună, să ne întâlnim la festivaluri de muzică și chiar ne vizităm de sărbători cu fetele din alte orașe. Este ca „o familie” care te primește cu brațele deschise și te ajută să crești.
Auto Test: Care sunt sfaturile tale pentru doamnele și domnișoarele care își doresc să meargă pe motocicletă?
Vera Agachi: Avem o singură viață și părerea mea este că suntem datori să încercăm să ne atingem visele… asta este valabil pentru oricine, nu doar pentru doamne și domnișoare. Dacă îmi ceri un sfat pragmatic… acesta ar fi să conducă mașina un an sau doi, de preferință în București, înainte să urce pe motocicletă. O să ajute considerabil.
Auto Test: Cât de important este echipamentul?
Vera Agachi: Foarte important! Știi că ți-am spus că la prima oră, în poligon, m-am dus în pantaloni scurți, iar casca mai mult nu am folosit-o, pentru că îmi era mare. Încet-încet am învățat că este mai bine să îți iei toate măsurile de siguranță care depind de tine: aici includ și echipamentul, pe lângă atenție și abilitățile fiecăruia de a conduce. Astfel, în momentul de față, pe lângă echipamentul complet, eu port și o vestă cu airbag de fiecare dată când mă sui pe motocicletă.
Auto Test: Am văzut din fotografii că ai fost plecată în mai multe excursii. Cum ți-a venit ideea?
Vera Agachi: Voiam să văd podul Dom Luís din Porto (n.r. podul are o lungime de 172 de metri și traversează fluviul Duoro), iar în Spania și Portugalia nu fusesem. Când am luat motocicleta, primul gând a fost că vreau să văd podul, iar după un an, după ce am prins puțină experiență, am plecat spre Portugalia.
Auto Test: Cât a durat călătoria? Ce locuri ți-au plăcut și te-au impresionat?
Vera Agachi: 17 zile! Am stat în principal la cort, în campinguri, dar am dormit de câteva ori și la pensiuni. În general, îmi cumpăram mâncare de la supermarket și aveam grijă să-mi fac și provizii. Am învățat că nu știi niciodată unde ajungi seara sau în ce condiții va trebui să înnoptezi și de asta este bine să ai ceva de mâncare în bagaj tot timpul. La câteva zile, mă opream la un restaurant sau la o cantină să mănânc mâncare gătită, iar dimineața mă duceam la benzinărie pentru cafea și croissant. Am avut și primusul cu mine, dar nu prea am gătit.
Auto Test: Câți kilometri ai parcurs? Prin ce peripeții ai trecut?
Vera Agachi: Cam 11.000 de kilometri. Motocicleta a mers impecabil, din punctul acesta de vedere nu am avut probleme. O dată am greșit drumul, din cauza setărilor aparatului GPS, iar în aceeași zi am avut probleme cu plata pe autostradă: nu acceptau cardul meu și nu aveam bani cash. Până la urmă m-au scos de pe autostradă. (Râde) Cred că mi-au făcut un bine…
Auto Test: Acum îmi dau seama, în poze ești doar tu…
Vera Agachi: (Râde) Nu prea sunt genul de om care așteaptă după altcineva când își propune un obiectiv. Așa că am plecat singură. Mai puține variabile de luat în calcul… Este adevărat că nu știam prea multe persoane cu motocicletă, dar mai ales să fie disponibile, să își dorească și să își permită un drum mai lung.
Auto Test: Nu ți-a fost teamă? Singură… drum lung…
Vera Agachi: Ba da! În perioada de planificare am tot luat în calcul că aș putea întâmpina probleme. Nu mă temeam de cele mici… Un mecanic aș fi găsit, dacă era cazul. Îmi făceam griji să nu pățesc eu ceva, dar după ce m-am pus în mișcare, s-au spulberat toate fricile și gândurile. Plecam în prima mea aventură și asta era mai important decât orice altceva.
Auto Test: Ce au spus cei de acasă?
Vera Agachi: Cred ca părinții au fost mai speriați decât mine. Am căzut de acord să dau „raportul” în fiecare seară și i-am arătat mamei cum îmi poate verifica poziția pe GPS după semnalul de la telefon.
Auto Test: După drumul din Portugalia ai mai fost plecată undeva…
Vera Agachi: Excursia din Portugalia mi-a deschis apetitul pentru călătorii, așa că în 2018 am fost cu motocicleta până în Norvegia. Văzusem poze și articole despre fiorduri și doream să le văd, dar voiam să ajung și la întrunirea internațională WIMA, care în acel an a fost în Finlanda.
Auto Test: Cum te-ai descurcat?
Vera Agachi: De data asta am dormit mai mult la căsuțe, în campinguri, pentru că era mai frig și nu aveam un sac potrivit pentru temperaturile de noapte. Am aplicat aceeași tactică cu aprovizionarea din supermarketuri. Am constatat, cu tristețe că ei nu prea au snacks-uri sărate, în general toate sunt dulci. M-am rezumat la alimente din care să îmi fac sandviciuri plus legume și fructe. Am plecat de acasă cu gândul să trec din Germania în Danemarca, apoi cu feribotul în sudul Norvegiei, să colind după placul inimii și al ochilor, să ating Lofoten și Nordkapp, să cobor prin Finlanda în sud, să particip la „WIMA International Rally” și apoi să fug spre casă. Toate astea într-o lună.
Auto Test: Și ai reușit?
Vera Agachi: Mi s-a stricat motocicleta în Germania și am pierdut o săptămână. Am înțeles că nu mai aveam cum să ajung la Capul Nord. Am tras tare să văd Lofoten (n.r. district compus din insule) și apoi am coborât prin Suedia spre Finlanda. Cei care au fost prin țările nordice știu ce spun…
Auto Test: Eu nu am fost…
Vera Agachi: Traseul mai scurt era prin Norvegia, dar acolo limita de viteză în afara orașelor este de 80 de km/h: dacă mergi mai tare amenzile sunt foarte mari. Pe de altă parte, nici nu ai vrea să mergi mai repede pentru că este foarte frumos și vrei să absorbi tot. Este mai bine prin Suedia, o țară cu drumuri drepte, străzi pustii în zona de nord și viteza legală mai mare. La „Rally” mi-a plăcut și am stat mai mult decât am preconizat, dar după accea a trebuit să fac 2.000 de kilometri în trei zile. În Germania, când s-a stricat „motorul” am avut noroc de „prieteni virtuali” care m-au îndrumat către un service și m-au ajutat cu cazarea. Am fost foarte norocoasă. M-am plimbat prin împrejurimi și am apucat să văd câteva sate pitorești cât am așteptat să „reînvie” motocicleta.
Auto Test: Și aici ai fost tot singură?
Vera Agachi: Singură…
Auto Test: Și cum te simți pe drum? Singură, cu gândurile tale?
Vera Agachi: În primul rând sunt bucuroasă! Sunt eu cu gândurile mele. Mă simt liberă! Mersul pe motocicletă, când sunt la drum lung, îmi ține loc de meditație. Mă bucur de fiecare lucru pe care îl zăresc. Uite… Cânt, număr diverse lucruri care se repetă, îmi fac planuri pentru următoarele ore, zile, ani… Îmi calculez traseul și mă gândesc la diverse variante. Sunt și momente în care mă găsesc și în cealaltă extremă, mai des decât mi-ar plăcea. Îmi fac griji că nu-mi ajunge benzina, mă întreb cât o să mai țină „nenorocita de ploaie” sau unde dorm, dacă nu se oprește, am emoții dacă prind feribotul. Ca să rezum… La mine în cască este liniște și fericire (râde)!
Auto Test: Care sunt planurile? Unde vrei să mai călătorești?
Vera Agachi: Ah! Am multe planuri și vise în cap: Asia, America de Sud, Africa ar fi cele mai mari. Rămâne de văzut în ce măsură le voi putea transforma în realitate. Încerc să găsesc variante să pot pleca pentru câteva luni, să am timp să ajung pe două roți până în colțuri îndepărtate ale lumii și să petrec o perioadă mai lungă acolo, să absorb din frumusețile lor.
Interviu realizat de Sorin BARBU /Foto: arhiva Vera AGACHI
