Erau vremuri în care, dacă spuneai că cineva are un Duesenberg, nu erai întrebat ce este un Duesenberg, ci, mai degrabă, cine este cel care îl deține și cu ce se ocupă.
Duesenberg este o marcă americană de care mulţi pasionaţi mai tineri de automobile poate că nu au auzit. Era un nume care oferea maşini luxoase similare cu ofertele altor nume mari ale vremii. Unele existente şi în zilele noastre, precum Mercedes sau Rolls Royce.
Vârful de lance al acestor ambiţii erau modelele din seria „J”, lansate în anul 1928. Erau nişte automobile impresionate prin dimensiuni, prezență şi finisaje. Sub capota generoasă erau echipate cu un motor de 8 cilindri în linie, de 6.900 cmc, care furniza 265 CP. Acesta putea imprima vehiculului o viteză de 192 km/h.
Partea cea mai interesantă la aceste automobile este legată de caroserii şi interioare. Erau fabricate într-o perioadă în care, nu de puţine ori, producătorul oferea șasiul şi motorul plus alte câteva elemente, iar caroseria în sine era realizată de ateliere specializate care erau independente de fabricant. Acolo activau adevăraţi artişti ai designului şi meşteri ai prelucrării metalului sau a interioarelor luxoase din lemn şi piele. În final, rezultau niște caroserii impunătoare făcute după specificaţiile clientului care erau montate pe şasiurile furnizate de client. Acesta este cu adevărat un serviciu de personalizare, nu ca în zilele noastre. În cazul mărcii Duesenberg aceasta oferea şi propriile caroserii care nu erau cu nimic mai prejos faţă de realizările atelierelor amintite mai sus. Bani să ai, că oferte se găseau din toate direcţiile. Însă, nu erau foarte mulţi care să îşi permită aşa ceva. Erau destinate exclusiv elitelor, accesibile în general afaceriştilor importanţi sau caselor regale. 
O excepţie de la regulă este reprezentată de cei implicați în industria de filme de la Hollywood sau de diverşi mafioţi care, prin afaceri dubioase, îşi permiteau asemenea răsfăţuri pe patru roți. Maşinile erau practic adevărate simboluri ale statutului social.
Odată cu problemele financiare ale proprietarului companiei, Errett Lobban Cord, şi marca Duesenberg cade victimă acestor dificultăţi. Exemplarul din imagini este unul fabricat în anul 1930, un Duesenberg J Dual – Cowl Phaeton, restaurat impecabil. Denumirea de „Phaeton” se referă la un tip de caroserie oferit în perioada respectivă de producătorii auto şi carosieri. Se referă, în esenţă, la o maşină deschisă, cu un acoperiş uşor care poate să fie montat sau demontat. Compartimentul interior era, după cum se vede şi din fotografii, separat de încă un „parbriz interior” care avea rol de delimitare dar şi de protecţie împotriva intemperiilor a ocupanţilor din spate. Designul caroseriei este conform catalogului uzinei. Aceasta își denumea maşinile carosate în propria curte cu numele de „La Grande”, pentru a le diferenția de cele carosate în alte ateliere de profil. Mașina din imagini fost vândută la o casă de licitaţii pentru suma de 880.000 de dolari, o sumă mică comparativ cu a altor modele achiziţionate pentru câteva milioane de dolari. Asta ca să nu mai amintim de un model pentru care s-au plătit la ultima licitație 10,34 milioane de dolari.
Text: Gabriel MANOLE / Foto: Barrett-Jackson
