Trebuie să recunoaștem că nu toată lumea are talente tehnice atunci când merge cu mașina proprie la revizia anuală. Așa se face că uneori, când vine mecanicul de la rampa de revizie și vi se adresează, aveți senzația că vă trebuie un dicționar de traducere a expresiilor din limba română în… limba română.
Să vorbiți cu un mecanic poate fi un fapt descurajant, indiferent dacă vă explică la fața locului sau la telefon ce nu funcționează corect, ce se poate face pentru remedierea problemelor și mai ales cât va costa. Dar până la ultima parte o să auziți niște expresii pe care mai-mai că le asociați cu niște enunțuri ale unor probleme… financiare. Iar asta vă face să-l priviți circumspect pe mecanic și să vă aduceți aminte de ce ați urât matematica. Și încă nu ați luat în considerație cât costă pachetul de revizie…
Dar iată că vă apare în față omul în salopetă și cu o lavetă în mână spunându-vă că „vă patinează cureaua”. Ultimul termen vi se pare destul de familiar și parcă vă amintiți că undeva sub capotă există așa ceva… Sau la pantaloni? Vă lămurește mecanicul că este vorba despre cureaua utilizată pentru acționarea alternatorului, în esență generatorul de electricitate al mașinii dvs., care nu este „suficient de strânsă”. Acest lucru se poate întâmpla din mai multe motive: este posibil să se fi uzat și să se întindă sau să nu fi fost montată corect. Nu s-a întâmplat o catastrofă. Cureaua în sine este ieftină, însă contravaloarea manoperei o să vă facă să zâmbiți, dar un pic mai strâmb.
Apoi vi se spune că „aveți nevoie de plăcuțe și discuri”. Nu vă lămuriți dacă este vorba despre L.P.-uri, CD-uri, ori altceva… Aflați că sunt plăcuțele și discurile de frână ale mașinii dvs. care sunt două componente esențiale pentru sistemul de frânare. Deoarece sunt folosite constant, ele se uzează după o anumită perioadă de timp. Iar înlocuirea lor este esențială pentru siguranța mașinii și în mod special a dvs. și prin urmare este de evitat să se ajungă la cotele minime de funcționare ale acestora. Pe scurt, discul este partea sistemului de frânare care se rotește odată cu roata, în timp ce plăcuțele prind acel disc ca un clește pentru a încetini mașina atunci când apăsați pedala de frână. Din cauza fricțiunii dintre cele două, amândouă se uzează în cele din urmă.
Pe de altă parte discurile se pot deforma fie de la șocurile termice mari, fie de la cele mecanice. Suprafața lor ar trebui să fie plană, iar dacă s-au deformat, vor trebui înlocuite. Un disc deformat va avea o suprafață mai mică pentru „prinderea” plăcuțelor și astfel se reduce eficiența frânării. De asemenea, veți avea o senzație neplăcută de „scrâșneală” atunci când acționați frânele, iar mașina ar putea trage într-o parte. Partea mai rea și bună în același timp este că un disc deformat nu poate fi reparat și va trebui să cumpărați unul nou împreună cu setul corespunzător de plăcuțe. Este posibil să fie nevoie de unele lucrări la suspensie ca să vă asigurați că butucul (partea pe care sunt atașate atât discul de frână, cât și roata) este montat corect. Cel mai indicat este ca seturile de plăcuțe și discurile noi să fie montate întotdeauna perechi pentru ca performanțele de frânare să fie egale în ambele laturi ale mașinii.
Dacă auziți că „vi s-a spart sau găurit țeava” nu trebuie să faceți ochii mari. De fapt înseamnă că există un luft sau o gaură undeva de-a lungul traseului de evacuare al mașinii. Acest lucru ar putea fi o garnitură „spartă” sau ruptă unde evacuarea se întâlnește cu motorul, inelul de etanșare dintre toba centrală și cea finală sau o gaură propriu-zisă apărută între galerie și capătul țevii (ornamentul) din spatele mașinii. În funcție de dimensiunea găurii și de locul în care se află, s-ar putea să observați o reducere a puterii sau veți auzi cu siguranță mai mult zgomot mai ales când accelerați. Nu trebuie să vă panicați pentru asta. Este posibil să aveți nevoie de o nouă secțiune a țevii de evacuare sau puteți doar să sudați gaura atâta timp cât este suficient de mică. În schimb, dacă garnitura galeriei de evacuare a fost „ciupită”, atunci veți avea nevoie de una nouă.
Iar dacă vi s-a spus că „trebuie să vă echilibrați roțile” nu înseamnă că este vorba de vreun afront. Nicio roată, oricât de bine este ea asamblată, nu scapă de echilibrare, mai ales când este echipată cu o anvelopă flexibilă din cauciuc. Și jantele și anvelopele noi, în urma procesului de fabricaţie, pot prezenta imperfecţiuni din cauza neomogenităţii materialelor componente, a unor mici abateri de construcție, a existenţei „valvei” etc. De aceea, după montajul anvelopelor pe jante, roţile trebuie echilibrate. Prin urmare, dacă vrem să se rotească cât mai uniform posibil, trebuie să le fie atașate greutăți mici jantelor pentru echilibrarea lor. În cazul că roțile nu sunt echilibrate, atunci veți simți vibrații și o manevrare destul de ciudată, a căror severitate se amplifică în funcție de viteza cu care mergeți. Remediul este simplu. Fiecare roată este demontată și atașată la o mașină de echilibrare care o învârte și calculează cât de multă greutate îi trebuie adăugată și unde anume. Iar dacă scăpați doar cu atât aveți toate șansele ca portofelul dvs. să nu devină un ascet atât al cultului „piese de origine”, cât și al celui „aftermarket”.
