NASA a inițiat numărătoarea inversă înainte de lansarea misiunii Artemis 2, programată miercuri după-amiază (joi, pe fusul orar al României). Este vorba despre prima misiune cu echipaj uman în jurul Lunii după mai bine de jumătate de secol.
Dacă lansarea va avea succes, cei patru astronauți vor începe o călătorie de zece zile în jurul satelitului natural al Pământului, pe care îl vor orbita fără a aseleniza, la fel cum a procedat și misiunea Apollo 8 în anul 1968. În cazul în care totul decurge conform planului, cei patru astronauți vor stabili și un record pentru că vor călători mai departe de Pământ decât orice ființă umană.
O versiune a imensei rachete alb-portocalii SLS (Space Launch System) va fi utilizată pentru a transporta astronauți în jurul Lunii și, ulterior, pentru misiuni cu aselenizare până în 2028. Cu alte cuvinte, Artemis 2 nu va aseleniza, dar va deschide drumul pentru Artemis 3, care va trimite astronauți pe suprafața Lunii, conform The Guardian.
Astronauții și rolurile
La mai bine de 50 de ani de la încheierea programului Apollo și de la ultimul zbor uman spre Lună, trei bărbați și o femeie vor porni într-o aventură selenară care marchează începutul unui nou capitol în istoria explorării spațiale americane. Lansarea va avea loc de la Centrul Spațial Kennedy din Florida, miercuri, la ora locală 18:24 (22:24 GMT; joi, 01:24, ora României). La bord se află:
- Reid Wiseman – american, veteran NASA cu misiuni pe Stația Spațială Internațională (ISS), inginer de sistem și comandant de navă spațială.
- Victor Glover – american, pilot al navetei și inginer de zbor, va fi primul astronaut afro-american care va participa la o misiune în jurul Lunii
- Christina Koch – americancă, deține recordul pentru cea mai lungă misiune continuă a unei femei în spațiu (328 de zile) și este specialist de științe orbitale.
- Jeremy Hansen – canadian, astronaut al Agenției Spațiale Canadiene, primul non-american care va participa la o misiune cu echipaj în jurul Lunii, cu experiență de ieșiri în spațiu (EVA).
Pe durata celor zece zile, echipajul va orbita Luna fără a atinge suprafața acesteia, colectând date pentru viitoarele misiuni cu echipaj pe suprafața selenară. „Sperăm sincer ca această misiune să marcheze începutul unei ere în care toată lumea va putea să privească Luna și să o considere o destinație în sine”, a declarat Christina Koch.
Contextul programului Apollo
Programul Apollo (1961–1972) a fost inițiat de NASA cu scopul de a duce oameni pe Lună și de a asigura superioritatea tehnologică a SUA în fața Uniunii Sovietice în cursa spațială. Cele 17 misiuni Apollo includ:
- Apollo 1 – misiune test, fatală în timpul unui test pe sol (1967).
- Apollo 7–10 – teste orbitale și simulări ale aselenizării (1968–1969).
- Apollo 11 – prima aselenizare umană, cu Neil Armstrong și Buzz Aldrin (1969).
- Apollo 12–17 – misiuni ulterioare cu aselenizare și explorare geologică, inclusiv Apollo 13, care a suferit o defecțiune majoră, dar echipajul s-a întors în siguranță (1970).
În total, șase misiuni Apollo au aselenizat cu succes, iar 12 oameni au pășit pe suprafața Lunii.
Această misiune Artemis 2 are loc într-un context geopolitic tensionat, pe fondul ambițiilor Chinei de a păși pe Lună până în anul 2030. Astronautul canadian Joshua Kutryk a spus că revenirea pe Lună demonstrează atât interesul strategic și științific, cât și capacitatea umană de a realiza provocări complexe și dificile.
Misiunea este considerată riscantă, deoarece nava spațială nu a transportat niciodată oameni și trebuie să ajungă la peste 384.000 de kilometri de Pământ, de aproximativ o mie de ori mai departe decât Stația Spațială Internațională.
- Citește și: Perseverance, roverul care caută viață pe Marte
NASA vrea să construiască o bază pe Lună
SLS (Space Launch System) este cea mai puternică rachetă construită vreodată de NASA, cu o înălțime de 98 metri și forță suficientă pentru a trimite astronauți în jurul Lunii. Capsula Orion poate transporta până la patru astronauți și este echipată cu sisteme de siguranță avansate, inclusiv pentru aterizarea pe Pământ după întoarcerea din spațiu.
NASA a anunțat acum câteva zile că a renunțat la amplasarea unei stații spațiale permanente pe orbita circumselenară. Componentele acesteia vor fi folosite pentru amenajarea unei baze selenare la sol. Investiția va costa aproximativ 20 de miliarde de dolari americani.
- NASA a programat inițial lansarea pe 6 februarie, dar s-a renunțat din cauza unor scurgeri de hidrogen
Procedura de lansare și viteze
Racheta SLS este programată să decoleze de la Centrul Spațial Kennedy din Florida. În primele două minute, ea va accelera până la aproximativ 2.000 km/h, traversând atmosfera inferioară. În momentul separării primelor etaje, viteza va crește continuu, iar capsula Orion va intra în orbita terestră joasă (LEO) la o viteză de aproximativ 28.000 km/h.
După ce Orion se va afla pe orbita inițială, motoarele principale vor efectua manevre de corecție pentru a alinia traiectoria spre Lună. Este important de spus că nava trebuie să ajungă la viteza de aproximativ 39.000 km/h pentru a scăpa din gravitația Pământului și a intra pe traiectoria de transfer către Lună.
- Citește și: James Webb a observat cea mai îndepărtată galaxie
Orion va ajunge în apropierea Lunii și va orbita satelitul natural pe o traiectorie similară misiunii Apollo 8. După aproximativ zece zile, capsula va efectua manevre de revenire, reintrând în atmosfera Pământului cu viteze de aproximativ 39.000 km/h. Specialiștii susțin că aceasta va fi protejată de scutul termic. Echipajul va ameriza în Oceanul Pacific, unde va fi recuperat de echipaje navale și elicoptere.
