Bateriile litiu-ion reprezintă fundamentul procesului de curăţare a aerului pe care îl respirăm. Dar fabricarea acestora implică procese care poluează și consumă resurse. Prin urmare trebuie cântărit cu atenţie şi la nivel global întregul proces, de la extracţia minereului până la montajul final.
Conform unui studiu prezentat de IOP Publishing, pentru fiecare kWh al unei baterii de tip litiu-ion se consumă în procesul de producţie între 50 şi 65 kWh. Datele sunt estimate în baza informaţiilor publice furnizate de două mari companii producătoare de baterii electrice. IOP Publishing este compania de editare a Institutului de Fizică din Marea Britanie, înfiinţat încă din 1874. Studiul realizat de unul dintre membrii catedrei Spațiu, Pământ și Mediu a Universităţii de Tehnologie Chalmers, Göteborg din Suedia nu ia însă în calcul aspecte foarte importante precum extracţia şi procesarea minereului, ambele cu o amprentă semnificativă de CO2.
Conform unui alt studiu, publicat la sfârşitul anului trecut de Institute for Energy Research cu sediul în Washington D.C., obţinerea litiului este un proces complex care, pe lângă consumul de combustibili fosili pentru forare, mai implică şi un consum foarte mare de apă – circa 1,9 milioane litri la o tonă de litiu, conform unui articol publicat de wired.co.uk. Dacă este să ne luăm după informaţiile disponibile pe Wikipedia, necesarul de litiu pentru obținerea unui kWh este cuprins între 150 şi 300 grame. Prin urmare, în cazul unei baterii de 50 kWh, consumul de litiu variază între 7,5 şi 15 kg. Valorile sunt, desigur, orientative, dar ne dau măsura nevoii acestui minereu din moment ce Internaţional Energy Agency (IEA) cu sediul în Paris preconizează că în anul 2030 vor rula pe străzi, în întreaga lume, aproximativ 145 de milioane de vehicule electrice – automobile, utilitare, camioane şi autobuze / autocare. Pentru a ne face o idee asupra necesarului de litiu, putem presupune, ca un exercițiu, o putere medie a bateriilor folosite de 50 kWh.
În această ipoteză, ar fi nevoie de cel puțin 1.087.500 tone de litiu la un raport de 150 g litiu / 1 kWh. Consumul de apă corespondent? Peste 2.066,25 miliarde litri. Dacă ne raportăm la consumul mediu zilnic de apă pe cetăţean european raportat de Agenţia Europeană de Mediu pentru anul 2018 – 144 litri – asta ar echivala cu necesarul de apă pentru întreaga Comunitate Europeană (446 de milioane) timp de o lună (32 zile). Prognoza optimistă a IEA, propune şi o altă cifră pentru parcul de automobile electrice din 2030 la nivel mondial. Una mai mare, cu condiţia ca şi guvernele să accelereze eforturile de atingere a țintelor propuse de acordul de la Paris privind schimbările climatice: 230 milioane. În acest caz, dacă păstrăm ipoteza raportului minim litiu/kWh, cantitatea de litiu care trebuie obţinută ar creşte până la 1.725.000 tone, iar consumul de apă necesar ar urca până la 3.277,5 miliarde litri. În acest scenariu, volumul de apă reprezintă consumul la nivel european pe 51 de zile.
Este clar că dimensiunile efortului care trebuie făcut pentru obţinerea bateriilor litiu-ion reprezintă o provocare pentru industria de profil. Revenind la consumul de 50-65 kWh pentru obținerea unui kWh înmagazinat într-o baterie, atunci necesarul de energie pentru formarea parcului minim prognozat (145 milioane de vehicule electrice cu o putere medie a bateriilor de 50 kWh) ar fi cuprins între 362,5 milioane MW și maxim 471,25 milioane MW. Pentru comparație, centrala nucleară de la Cernavodă produce cam 10,5 milioane MW anual. Așadar, vorbim de un necesar minim echivalent cu producția a 34,5 centrale nucleare precum cea de la Cernavodă. Desigur, aproximările se subînțeleg. Dar este limpede că efortul care trebuie făcut pentru a schimba în esență transportul rutier, și nu numai, la nivel mondial capătă într-adevăr proporții planetare.
Foto: Unsplash
http://www.autotestmagazin.ro/schimbari-majore/
http://www.autotestmagazin.ro/energie-solara-pentru-producerea-aluminiului/
