Aflat la volan mă trezește a „n”-a oară din reveria călătoriei un mesaj de pe displayul computerului de bord în care îmi este afișată o ceașcă de cafea și un text de avertizare. Mă lămuresc că sunt pe drum de mai bine de două ore și apostrofez mașina în gând: „Bre, Stinger, mă mai sâcâi mult?!”.
Este cumva delicat să te dai jos dintr-un Kia Stinger, dacă treci bine de 1,85 metri, când distanța de la scaun la șosea este cam de două palme, iar înălțimea mașinii este de 1400 mm. Dar efortul devine evident doar când îți pare rău că trebuie să o faci. Scaun sport, dar comod, poziție la volan confortabilă, cadranele analogice ale turometrului și vitezometrului sunt mari, head-up display, sonorizare de notă mare, 370 CP și o agilitate care te stârnește tot timpul… de ce m-aș da jos? Evident, pentru că Stinger te bate la cap că omu’ mai conduce, dar trebuie să mai ia și o pauză din când în când, altfel riscă să dea de belele. Totuși am făcut-o și în scurt timp rămân perplex când îmi dau seama că țin cont de indicațiile unui automobil…
Că este un GT, nu încape îndoială. Gândit astfel de la prima linie de schiță, modelul are „antecedente” mai vechi care încep în 2011 la studioul de design din Frankfurt, cu GT Concept, iar trei ani mai târziu GT4 Stinger Concept avea să dea imaginea de ansamblu a viitorului sedan fastback sportiv.
Coreenii au urmat rețeta clasică a unui GT ce impunea o capotă lungă, care să adăpostească un motor puternic, plafonul alungit spre parașocul din spate și o cabină în care patru persoane să poată călători pe distanțe lungi cu bagajul aferent. În cazul lui Stinger, în ciuda consolelor scurte și a ampatamentului de 2905 mm, forma sportivă cu un accentuat profil de coupe nu îl împiedică să obțină un volum de 406 litri pentru portbagaj.
Când m-am proțăpit prima dată în fața lui Stinger, dincolo de formele suple mi s-a părut că întregul calandru are o tușă… foarte japoneză, în genul coifurilor de samurai dată de ansamblul farurilor, grilei și a fantelor laterale de admisie. Sper să nu ofensez astfel spiritul coreean, însă, mă gândeam că funcționează ca un soi de avertisment atunci când te întâlnești cu cel ce îl poartă pe câmpul de luptă și care te avertizează că posesorul este puternic, rapid și abil. Mă rog, în cazul de față, tărâmul de luptă se transformă în șosea… și, oricum, este bine să-i acorzi respectul cuvenit unui asemenea combatant.
Asta mai ales când sub capotă ai un V6 twin-turbo Lambda II, de 3,3 litri, care dezvoltă 370 CP și, brusc, descoperi că lumea capătă alt sens. Sub bombardamentul eco-mediatic un asemenea litraj și putere înseamnă o adevărată blasfemie la adresa militanților pentru mediu. Dar, după ce ai apucat să demarezi ceva mai vijelios, sloganurile despre sănătatea planetei dispar într-un „who… cares!” de adrenalină. Și apoi, ținând cont de „câmpul” de 3200 turații în care dispuneți de întregul cuplul motor de 510 Nm (începe de la 1300 după spusele coreenilor), iar toți caii îi strângeți laolaltă la 6000, să nu vă mire că timpul declarat de constructor ca să atingă 100 km/h se situează sub cinci secunde.
Ce vreți, cel ce a vegheat asupra modelului și i-a scris „rețeta” succesului este Albert Bierrman care a fost, mai bine de 30 de ani, inginerul șef în cadrul diviziei M de la BMW. Și se simte de când a venit la Kia! Iar în completare rețeta mai conține o transmisie automată cu 8+1 raporturi și tracțiune integrală, care ajută mașina să „tragă într-un mare fel”. Adăugați aici și DSDC (Dynamic Stability Damping Control) care implică controlul electronic al întregului sistem de suspensie (ECS). Iar prin intermediul Drive Mode Select aveți la dispoziție cinci moduri de conducere cu setările de șasiu și dinamică specifice fiecăruia: Smart, Eco, Confort, Sport și Sport+. Oricum, stabilitatea o aveți în orice condiții chiar dacă virajele se „închid” în fața dvs. destul de rapid, urmată apoi de senzația că pentru o clipă ați fost egalul pilotului preferat din WTCC sau oricare altă competiție din motorsport. Desigur, fără să exagerați…
„Cauciucuri” de 19 inci și 255 mm lățime în spate și 225 pe față vă arată că asiaticii nu glumesc când este vorba de varianta de alergat a Stingerului. Două rânduri de evacuări duble ar trebui să pună pe gânduri pe orice „instigator la revoltă” împotriva legilor de circulație. Răspunsul pe care i l-am dat unuia a fost că acestea nu sunt puse de ornament, iar dacă nu mă crede este bine să privească și discurile cu etrierele Brembo. Mă gâdila în talpă ideea ca mașina lui germană să vadă de la distanță stopurile mele coreene gândindu-mă la cele două turbine, câte una pentru fiecare bloc de cilindri, și cum te „fură” reacțiile Stingerului la fiecare tresărire a pedalei de accelerație. M-am liniștit, însă, când mi-am adus aminte că ideea te duce instantaneu pe tărâmul contribuabililor la bugetul poliției și al dobândirii punctelor de penalizare sau, mai rău, că rămân pieton o bună perioadă de timp. Așa că, văzându-i privirea neîncrezătoare cu care cerceta roțile, m-am rezumat la un simplu: „Ce zici, goagăle, sunt fake-uri sau nu?”. Nu i-am mai zis că este cea mai rapidă mașină din portofoliul Kia…
Text /Foto: Radu BUHĂNIŢĂ
