Cu toate că mareea electrică s-a mai domolit un pic din cauza pauzei de semiconductori, EV-urile se află totuși pe val, iar noul mod de tracțiune continuă să iște o serie de întrebări care lasă câteva dubii asupra unei eventuale decizii de cumpărare. Iar una des întâlnită se referă la baterii. Așadar ce-i cu ele?
Referirea este făcută, evident, la vehiculele electrice cu baterie (BEV), denumite în mod obișnuit vehicule electrice (EV) sau, pe scurt, mașini electrice, care vin cu un jargon tehnic diferit față de cele cu motoare termice. Prin urmare, exprimându-ne într‑un mod foarte larg, vehiculele electrice cu baterie funcționează exclusiv cu energie electrică, iar electricitatea respectivă este stocată într-un pachet de baterii aflat în interiorul șasiului sau al cabinei. Electricitatea stocată în acest pachet de baterii este folosită pentru alimentarea motorului electric, care antrenează roțile tractoare atunci când conduceți mașina. Pe de altă parte, în acest caz, asocierea bateriei cu clasicul rezervor de combustibil nu-i chiar atât de exagerată, așa cum ar părea la prima vedere. În ambele cazuri vorbim despre „recipiente” care stochează „combustibilul”, fie el convențional sau energie electrică, necesar deplasării vehiculului. Ok, veți spune, și cam cât de mult poți merge cu un „plin”? Aici partea cu cât de mare este rezervorul este valabilă și pentru baterii. Cu cât capacitatea de stocare este mai mare, cu atât autonomia autovehiculului crește. Bineînțeles, este vorba acum și despre cât de eficiente sunt componentele electrice folosite în construcția fizică și, deloc surprinzător, de cât de „greu” apasă piciorul pedala de accelerație. Și asta vă sună cunoscut, nu?
Când este vorba despre funcționarea bateriilor, vă veți lovi mai des de unele abrevieri care au înainte niște cifre. Bunăoară veți întâlni, de exemplu, că aveți o baterie de 100 kWh (kilowați oră, adică 100.000 Wh) și o autonomie de 560 km. Asta ar însemna că aveți un consum de 17,86 kWh pentru 100 km, ceea ce vă sună destul de cunoscut dacă vă gândeați la combustibilul convențional. Iar dacă vă referiți la putere, numitorul comun în ambele cazuri este watt‑ul, ca unitate de măsură, doar că la ora actuală sunteți obișnuiți cu conversia în cai putere pentru motoarele termice.
De asemenea, o să întâlniți și Ah (amper oră), iar în acest caz o să aveți de-a face cu capacitatea de încărcare a bateriei, în timp ce în kWh se măsoară energia furnizată sau consumată de aceasta.
Durata de viață a unei baterii depinde de o serie de factori, inclusiv de cât de des este încărcată, însă în majoritatea cazurilor aveți la dispoziție cel puțin 10 ani, chiar dacă o mare parte dintre producătorii oferă garanție în jur de opt ani. Totuși, dacă vă preocupă prelungirea vieții unei baterii de EV ar fi bine să fie ținute încărcate între 50% și 80% cât mai mult posibil și mai ales cu cât mai puține vizite la stațiile rapide. De ce? Gândiți-vă că reîncărcarea bateriei generează căldură, iar prea multă, cauzată de menținerea acesteia complet încărcate o poate deteriora în timp. Așa că un mod de protecție pentru unele EV a fost să se oprească automat din încărcare atunci când ating capacitatea maximă. Altele își încetinesc încărcarea pentru ultimele 20 de procente din capacitate, motiv pentru care destule stații de încărcare publice indică adesea timpul necesar pentru încărcarea unei mașini la doar 80%.
Bine, veți zice, și dacă totuși s-a întâmplat pocinogul și este musai să fie schimbată bateria? Ei, aici este totuși un motiv de transpirații mai reci pentru că după ultimele estimări prețul mediu al industriei era în jur de 124 euro pentru 1 kWh, adică în cazul unei baterii de 100 kWh, ca în exemplul de mai sus, înseamnă 12.400 de euro. Totuși țineți cont că în 2010 valoarea era în jur de 1.100 de euro pentru un singur kWh… Dar ambițiile sunt mari pentru că bateriile cu litiu-ion sunt pe cale să scadă la 84 euro/kWh până în 2024, conform previziunilor specialiștilor și pe la 53 euro până în 2030.
Și până la urmă care este poanta cu bateriile pentru EV? La ora actuală majoritatea, dacă nu toate mașinile electrice, folosesc baterii litiu-ion. Acestea reprezintă standardul actual oferind o autonomie mai lungă și rețin energia mai bine decât alte tipuri de baterii care, în trecut, au inclus baterii cu plumb și NiMH (hidrură metalică de nichel).
Însă în viitorul extrem de apropiat este așteptată „sosirea” bateriilor„solid-state” (în stare solidă), care își iau numele de la electrolitul lor solid, despre care susținătorii lor susțin că este mai puțin predispus la deteriorare și supraîncălzire decât electrolitul lichid utilizat în celulele convenționale ale bateriilor cu litiu-ion. Acest lucru le face mai sigure, mai mici și mai rapid de încărcat mai ales că au apărut inovații în acest domeniu pentru creșterea autonomiei unei EV cu până la 50%, iar noile tehnologii ar putea fi implementate în vehicule la dealeri încă din 2026. Și mai ales mai ușor de reciclat.
Și apropos de asta, unele baterii sunt deja reutilizate ca unități de stocare a energiei sau ca baterii de rezervă pentru clădiri, iar în prezent există o mulțime de cercetări care vizează alte moduri în care pot fi reutilizate atunci când nu mai sunt potrivite pentru alimentarea mașinii tale. Producătorii au început deja să ia inițiativă în acest domeniu, punând în aplicare planuri pentru reintroducerea bateriilor de EV în ciclul energetic al propriilor fabrici, creând un sistem în circuit închis pentru reutilizare și reciclare. Iar pe de altă parte, când bateriile ajung la sfârșitul duratei de viață, acestea pot fi reciclate pentru materialele valoroase conținute, inclusiv săruri de litiu și cobalt, ceea ce înseamnă că pentru producția lor în viitor nu trebuie să se bazeze doar pe extracția de noi materii prime din pământ. Iar asta contează destul de mult pentru amprenta de carbon a întregului proces de fabricație.
http://www.autotestmagazin.ro/catl-pregateste-baterii-noi-pentru-tesla/
http://www.autotestmagazin.ro/tesla-va-lansa-baterii-care-tin-mai-mult-decat-masina/
http://www.autotestmagazin.ro/era-bateriilor/
