Bugatti Bolide: Teoria mingii de golf

0
153

Aerodinamica reprezintă pentru automobilele moderne una dintre condițiile unei dinamici eficiente. Iar diminuarea rezistenței la frecarea cu aerul înseamnă pentru motor o pierdere mai mică de putere.

Însă pentru un concept de hipercar de genul Bugatti Bolide, cu un motor W16 de 8 litri ce dezvoltă 1.850 CP, contribuie din plin la eforturile proiectanților pentru obținerea unei viteze maxime care ar trebui să depășească cu mult 500 km/h.
Rolul principal este deținut de noua tehnologie Dimple Airscoop ce urmează să fie brevetată de unul dintre inginerii de la Bugatti. Și chiar se pregătește un proiect de teză de doctorat pentru dezvoltarea unei folii metamorfice speciale folosită pentru prima dată la cupola cabinei de la conceptul Bolide. De fapt ideea a fost preluată de la studiul dinamicii fluidelor pentru noile etriere de frână imprimate 3D din titan, care răceau apa pe măsură ce se scurgea. Pentru a îmbunătăți transferul de căldură și disiparea selectivă, s-a folosit un model de cavități în interiorul canalelor. Minicavitățile rotunjite din stratul superior produc turbulențe similare unei mingi de golf. Rezultatul a fost că fluidul s-a amestecat mai bine în canale, iar temperatura etrierului de frână a scăzut.
Pentru o vizualizare cu ochii minții, efectul designului aerodinamic este similar cu cel al suprafeței mingii de golf. Adică micile adâncituri de pe suprafață reduc la minimum rezistența la frecarea cu aerul, încât mingea se deplasează de aproximativ două ori mai departe, cu aceeași forță de impact, comparativ cu o minge de golf identică, dar netedă.
Ce se întâmplă de fapt? Adânciturile creează turbulențe pe suprafața mingii de golf, astfel încât aerul să-i îmbrace mai bine suprafața reducând astfel fluxul de vortex la unul de alunecare al mingei. Și astfel se reduce rezistența aerului.
Însă ideea adaptată la acoperișul îmbrăcat în folia metamorfă este o premieră mondială. Și astfel se asigură optimizarea activă a fluxului de aer. Când hypercarul este condus cu o viteză mică, suprafața calotei rămâne netedă, iar la viteze mari se profilează un câmp de gropițe. Cele 60 de elemente individuale se extind în mod variabil cu până la 10 mm în funcție de viteza cu care Bolide este condus.
De la aproximativ 80 km/h în sus aerul este factorul de rezistență dominant, iar peste 120 km/h gropițele îmbunătățesc semnificativ aerodinamica mașinii prin reducerea acestei rezistențe. Ca și în cazul mingii de golf, modelul provoacă un strat limită mai turbulent, ceea ce înseamnă că aerul care curge în jurul său aderă la suprafață mai mult timp și se desprinde mai târziu. Drept urmare, zonele de detașare și recirculare ale fluxului sunt reduse, iar valoarea coeficientului aerodinamic al mașinii scade. Iar în timpul schimbărilor de viteză, gropițele se extind și se retrag foarte repede, în zecimi de secundă, în același mod ca aripa activă din spate de pe Veyron și Chiron, de exemplu. Rezultatul general este că acestea reduc rezistența aerodinamică a acoperișului cu 10% și, de asemenea, scad tendința de ridicare cu 17%. De asemenea, este optimizat fluxul de aer către aripa din spate astfel încât la 320 km/h, forța de apăsare pe aripa din spate este de 1.800 kg, în timp ce pe puntea din față, este de 800 kg. Iar un alt beneficiu important este că rezistența aerodinamică mai mică reduce, de asemenea, consumul de combustibil sau de energie al mașinii.

Foto: Bugatti

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.


3 × = optsprezece