Dana Moise este omul acela pe care ai vrea să-l întâlnești în fiecare zi. Este energică, limpede, gata de acțiune și are mereu la ea o vorbă bună care să-ți pună moralul pe linia de plutire. Poate o ajută slujba de asistentă din blocul operator de la Spitalul Județean din Buzău sau pasiunea pentru plimbările cu motocicleta, care o fac să uite zilele pline, cu operații lungi și grele. Ori, poate amândouă în același timp…
Cine ți-a insuflat pasiunea pentru motociclete?
Dana Moise: Nici nu știu de unde a plecat totul. În familie, doar bunicul a avut un scuter, dar ne vedeam destul de rar și nu cred că și-a lăsat amprenta asupra mea. Dacă stau să mă gândesc bine, o dată m-am atins de toba de eşapament fierbinte… probabil că atunci s-a transmis ceva (râde).
Când ai mers prima oară pe motocicletă?
Dana Moise: În prima mea zi de la școala moto. Nici nu mai știu câți ani aveam, ceva în genul 40 plus. Am avut un instructor foarte bun care m-a suportat și m-a făcut să cred în mine. Prima oară am luat examenul pentru A2 și am avut emoții mari pentru că motorul „aștepta” de ceva vreme să iau permisul. După vreo mie de kilometri am prins curaj și am luat și permisul de categorie A.
Care a fost prima motocicletă, cu ce mergi acum și de ce?
Dana Moise: Prima a fost o Yamaha Virago de 250 cmc, bună pentru începători și ușoară. După un an am schimbat-o cu o motocicletă cu care a fost „dragoste la prima vedere”, o Honda rebel CMX de 500, căreia o să îi mulţumesc toată viaţa pentru câte mi-a iertat şi unde m-a dus. Doar că eu voiam mai mult, iar după doi ani am luat o Yamaha MY07, pe care am numit-o Tanța, pe care o am și acum.
Tanța, relaxarea perfectă după o zi stresantă la spital
Ce simți când pleci la drum pe două roți?
Dana Moise: Fiecare ieșire este o bucurie pentru suflet. Eşti doar tu, asfaltul sub roţi şi muzica în cască. Bine, mai apar la „petrecere” un câine, o groapă, o maşină… Supărat sau fericit, pe motocicletă ești tu și vântul, altceva nu mai contează. Merg cât de des pot, media anuală este de 10.000 de kilometri. Uneori mă duc la serviciu cu motocicleta, deși stau relativ aproape. Când ies, după o tură de 12 ore, este o plăcere să transformi un drum de cinci minute în unul de trei sferturi de oră. După o zi în care ești în mijlocul oamenilor aflați în suferință, în care dai și ultima picătură din tine ca să le fie bine, o tură cu motocicleta este exact ce trebuie. Se duc supărările, încordarea și tensiunea. Ultimii doi ani au fost altfel, din toate punctele de vedere. Am experimentat frustrări, din cauza imposibilităţii de a ieşi, teamă de boală, schimbări importante la serviciu. Este o meserie pe care o fac de mulţi ani și unde am provocări noi în fiecare zi. O meserie în care nu ai voie să greşeşti!
Ce spun cei din familie de pasiunea ta pentru călătoriile pe două roți?
Dana Moise: Mama a aflat destul de târziu și a acceptat de nevoie ideea. Am întârziat pentru că mă așteptam la o reacție de genul: „Te apuci la vârsta la care femeile normale tricotează botoșei pentru nepoți?”. Până la urmă a acceptat ideea, dar așteaptă, cu sufletul la gură, telefonul în care îi spun că totul este în regulă.
„Fiecare ieșire este o bucurie pentru suflet. Eşti doar tu, asfaltul sub roţi şi muzica în cască.”
Și soțul?
Dana Moise: (Râde) A început școala la o săptămână după mine. A venit la poligon la primele ore și m-a filmat cum am căzut zdravăn încă din primele minute și atunci s-a decis să vină și el. Zile întregi am fost în poligon doar doi nebuni, dărâmând jaloane. Inevitabil a început și fiica noastră, Ioana, să cocheteze cu această idee.
Soțul, pilot de MIG la Constanța, fiica, studentă la Brașov
Auto Test: Știu că soțul este pilot de avion MIG. Unde v-ați întâlnit?
Dana Moise: Eram proaspăt revenită la Buzău, după nişte ani în Bucureşti, iar niște prieteni s-au gândit că nu ar fi rău să ne cunoaștem. Am știu de la bun început că asta îi este profesia și am luat viața împreună în piept, într-o colonie de la poarta unui aerodrom. Până atunci nu făcusem focul la sobă și nici nu știam să înlocuiesc o butelie de aragaz, dar m-am adaptat repede. Au fost vremuri dulci-amărui pentru că ne-am făcut prieteni, dar au și plecat dintre noi prieteni…
Auto Test: Nu cred că îți este ușor…
Dana Moise: Nu este! De multe ori aş prefera să nu ştiu când este în aer, este mai simplu. Și aș vrea un răspuns atunci când „abonatul nu poate fi contactat”.
Auto Test: Știu că este dificil și pentru că vă vedeți rar toți trei.
Dana Moise: Nu am stat mereu așa, „împrăștiați”. Până în anul 2008 am locuit în Fetești, acolo era aerodromul, Ioana avea șapte ani și apoi am luat o locuință în Buzău, unde ne-am și mutat amândouă, mai ales că fusesem proaspăt disponibilizată de la locul de muncă. Ulterior, baza lui Dan s-a mutat la Constanța, copilul a crescut și este student la Facultatea de Litere din Brașov… De obicei ne întâlnim în weekend. Ioana vine şi ea acasă cât poate de des, mai ales că a început sezonul moto. Vara este cel mai bine! Dacă am două zile libere, mă urc pe motor și fug la mare. Dacă unul dintre noi este la serviciu, celălalt iese singur sau cu prietenii și pune poze pe grupul familiei, ca să-l enerveze pe celălalt. Mai nou avem grijă și de Ioana, care face primii kilometri pe două roți. Ieşim unul sau amândoi și o inițiem, dar o și „cicălim”. Când ieșim toți trei, cu Ioana între noi, este un sentiment de bucurie, dar și muuultă teamă.
Auto Test: Cu cine plecați la plimbare prin țară?
Dana Moise: De obicei mergem cu un grup de prieteni. Când ieșim numai noi doi avem dezbateri aprinse asupra traseului. Asta îmi aduce aminte că la prima ieșire pe motocicletă cu Dan m-a dus pe un drum foarte frumos, de județ, dar cu niște curbe în urcare la 180 de grade. Nu prea știam să iau virajele, așa că m-am trezit pe contrasens, într-o curbă, cu o mașină în fața mea. Am reușit să nu culc motorul, dar după aceea îmi tremurau mâinile atât de tare încât nu găseam butonul de pornire. Un an nu mai vrut să mă duc pe acel drum. Plimbările noastre sunt lejere, să ne bucurăm de tot. Eu am o perioadă preferată și un traseu anume, iar când înfloresc salcâmii este un vis.
Auto Test: Plecați des din oraș?
Dana Moise: Aproape în fiecare săptămână! Avem ieșire scurte, de o zi, dar și unele în care mergem pe trasee mai lungi. În perioada pandemiei nu am avut voie să ne luăm decât câteva zile de concediu, cu obligația de reveni la nevoie. Am fost totuși plecată prin Bucovina, pe un traseu minunat, la Cazanele Dunării, o zonă care mi-a plăcut foarte mult, pe Transalpina și Transrarău.
Auto Test: Este greu să faci bagajul dacă pleci cu motocicleta?
Dana Moise: Era foarte greu și înainte (râde). Gândește-te că, dintr-o dată, am fost nevoită să reduc drastic volumul, ţinând cont de faptul că trebuie să încapă în genți echipamentul de ploaie. Am apelat la trusele de cosmetice pentru voiaj și am constatat că poţi trăi patru zile cu patru sau cinci tricouri, în loc zece și vreo trei cămăși.
Auto Test: Unde ți-a plăcut cel mai mult?
Dana Moise: Hm… Fiecare concediu a fost special în felul lui. Cel mai mult, la aceste călătorii, îmi place călătoria: cu toate provocările și cu micile incidente, inerente, care se remediază rapid datorită solidarităţii binecunoscute a motocicliştilor. Încă sunt impresionată de faptul că ne salutăm pe şosea și îmi place că, dacă ești oprit, cineva te întreabă dacă ai nevoie de ajutor. Asta este ceva ce diferenţiază motocicliştii de restul participanţilor la trafic.
Echipamentul de motociclist, indispensabil la orice drum
Auto Test: Care sunt sfaturile pentru doamnele și domnișoarele care își doresc să meargă pe motocicletă?
Dana Moise: (Râde) În primul rând vreau să le spun că nu este chiar ca în filme: machiajul făcut acasă nu rezistă în totalitate până la finalul călătoriei, fondul de ten rămâne în cască, iar părul stă bine numai la cele foarte norocoase. Și motocicleta se ridică destul de greu de jos. Este „o lume a bărbaților” și există prejudecăți, iar recunoașterea se obține greu, nu că aș avea nevoie de așa ceva. Celor care se gândesc să încerce să meargă pe motocicletă le recomand o discuție sinceră cu ele, să analizeze ce simt și ce vor și de ce nu?
Auto Test: Cât de important este echipamentul?
Dana Moise: Este vital! Îți salvează viața sau te scutește de zile grele pe patul de spital. Aici simt că ai vrea să mă întrebi despre impactul pe care îl are asupra mea când întâlnesc un pacient, victimă a unui accident. Recunosc, simt un nod în gât, dar încerc să înțeleg cum putea fi evitat accidentul. Asta pe lângă o infinită empatie față de acel om, pentru că îl pot înțelege… poate mai mult decât ceilalți. Sfatul meu este să ai grijă de tine și să nu gândești „Nu mi se poate întâmpla nimic, merg doar până la colț!”.
Auto Test: Cum de te-ai gândit să te alături WIMA?
Dana Moise: Mergeam la plimbare cu un grup unde erau doar bărbați și ideea de a face parte dintr-o asociație de femei motocicliste a venit ca o încununare a dorinței de a cunoaște femei care au aceeași pasiune ca mine. Este o atmosferă absolut fenomenală, ne întâlnim cât de des putem și ne ajutăm cu sfaturi specifice: ce machiaj porţi pe moto, cum îţi prinzi părul sub cască, unde găsim echipamente moto de damă. Toate întâlnirile cu fetele din „Asociația Femeilor Motocicliste din România” mi-au mers la suflet: mi-am făcut multe prietene, am mers împreună în locuri şi pe trasee unde nu ştiu când aş fi ajuns. Faptul că sloganul nostru este „We are family” spune multe, nu? Și, da, cred că femeile pe motocicletă sunt văzute diferit. Un lucru este clar: suntem pe motoare, roată la roată cu ei şi suntem tot mai multe.
Auto Test: Ai avut incidente în trafic?
Dana Moise: Mici incidente apar la fiecare drum pentru că oamenii sunt foarte grăbiți. Este foarte deranjant că motocicliștii par să nu fie „văzuți” în trafic sau că suntem ignorați. Iar eu nu sunt dintre cei care „au apărut brusc”, am grijă mereu să mă poziționez astfel încât să fiu observată. Uneori simt că animalele au o problemă cu mine (râde), iar vaca sau calul care stăteau liniștiți se gândesc să se mute pe șosea exact când mă apropii de ei. Ca să nu mai spun de câini… Vara trecută am plecat cu un prieten pe un traseu pe care nu-l cunoșteam. La un moment dat am ajuns pe un drum forestier plin cu noroi. După o curbă am văzut o zonă care nu mi s-a părut foarte sigură și am oprit, dar prietenul a continuat drumul și a dispărut. Nu-i auzeam nici motorul! La un moment dat am auzit ceva de a părut un foc de armă. M-am speriat! Prietenul dispăruse, iar eu eram singură, fără semnal la telefon și nici nu mă puteam întoarce. După o jumătate de oră a apărut și prietenul, plin de noroi. A fost salvat de muncitorii din zonă și era bucuros că nu m-am dus după el.
Auto Test: Ai și una amuzantă?
Dana Moise: Când am luat motocicleta asta era prea înaltă și atingeam solul doar cu vârfurile degetelor. Era pericol la cea mai mică denivelare. Am oprit pe marginea şoselei şi piciorul drept nu a ajuns pe sol. Rezultatul? Culcat motorul pe dreapta. O ridic, evaluez: pagube minore. O mişc un pic în faţă, se pare că eram urmărită de ghinion, de data asta denivelarea era pe stânga. Faza doi: motor culcat pe stânga. Reacţia celui cu care eram, nepreţuită: „Hai, mă, Dana!”.
Auto Test: Ce planuri de călătorii ai?
Dana Moise: Vreau să merg în Grecia cu motocicleta. Și în Austria. Și în Italia. Iau foarte des harta și fac trasee, citesc bloguri, mă mai inspir din poveştile fetelor din Asociaţie, le devorez pozele şi ideile. Nu aş vrea să treacă anul acesta fără măcar o ieşire de genul, dar o să vedem. Depindem foarte mult de programul de la serviciu, care nu este regulat și, din păcate, şi la Dan lucrurile stau tot așa. Este cam greu să „aliniem planetele”, însă clar, până la urmă o să reușim.
http://www.autotestmagazin.ro/karina-barb-a-doua-sansa/
http://www.autotestmagazin.ro/madalina-pitis-grupul-wima-este-absolut-fabulos/
http://www.autotestmagazin.ro/alexandra-catalina-o-motociclista-de-un-metru-si-o-capsuna/
