#NightDriveRO: o explorare urbană nocturnă prin Bucureştiul de azi cu ale sale reprezentări street-art şi o călătorie în timp prin lumea automobilistică a Bucureştiului de altădată.
BMW România a propus o expediție nocturnă în care am descoperit un oraș care ascunde povești venite parcă din altă lume şi un altul care se armonizează discret dar pătimaş la ritmul modern al metropolelor de astăzi.
Proiectul #NightDriveRO a fost o idee creată de echipa de interni din cadrul departamentelor de Marketing și Comunicare BMW România: Bogdan Săraru, Ingrid Paraschiv și Matei Teodor. Este vorba de un exercițiu de a creativitate menit să ofere noi perspective asupra fenomenului automobilistic local, proiect pe care pandemia „l-a tras pe dreapta” până acum.
În aventura noastră nocturna am fost însoțiți de noile BMW X2 și MINI Countryman. Grila cu contur luminat, prezentă atât la BMW X2 cât şi la iX2 plus sistemul de faruri și stopuri care poate adopta trei variante de design, asigură acestora o semnătură luminoasă inconfundabilă pe care am avut ocazia să o admirăm de-a lungul periplului nocturn.
Noile BMW X2/iX2 și MINI Countryman sunt disponibile într-o gamă largă de motorizări, inclusiv versiuni electrice cu autonomie de peste 400 km. Modelele mild-hybrid au sistem de 48V integrat în cutia de viteze iar cele pe benzină pot ajunge până la 300 CP. Versiunile diesel vor urma în curând.
Noile modele dispun de interfață de ultimă generație bazată pe Android Automotive. Aceasta asigură o permisivitate semnificativ mai mare pentru aplicații care pot fi descărcate și acces la internet prin pachetul Digital Premium. Printre acestea se numără Spotify, Deezer sau TuneIn Radio plus o gamă extinsă de jocuri. Sistemul permite update over-the-air de mai bine de cinci ani, inclusiv în România, și se remarcă printr-o serie de moduri de funcționare care transformă inclusiv interfața și atmosfera interioară.
Pentru că noile modele MINI au integrate în premieră ecrane OLED de mare rezoluție, furnizate de Samsung Displays, nu am fost foarte surprins să constat că la faţa locului era prezentă şi o echipă din partea Samsung România. Aceştia ne-au furnizat ustensilele cu care să surprindem suita de momente care ne-a fost pregătită.
Poveștile interbelice cu automobile au adus la lumină o lume dispărută dar care era foarte efervescentă acum aproape un secol. BMW a fost o parte importantă din aceasta, cu piloți celebri, showroomuri în centrul orașului și clienți pasionați.
Pe urma acestor povești am pornit după ce am testat ultima secvenţă din autostrada A3 dată în circulaţie de curând. Primul popas a fost nu la un obiectiv istoric BMW ci la unul Ford. În zona Floreasca a existat la finalul decadei 1930 fabrica de autombile Ford Româna. Aici s-a aflat şi prima linie de asamblare rulantă din Europa de Est pe care era produs modelul Ford V8.
Este vorba despre automobilul cu care pilotul Petre Cristea a obținut prima victorie pentru marca americană la Raliul Monte Carlo în 1936. Pentru a ajunge la această performanţă, „Maestro” (dl. Cristea) a zăbovit cu foarte multă pricepere şi migală asupra mașinii de serie, căreia i-au fost înlocuite sau modifcate multe dintre componente și subansamble.
Următorul popas a fost tot în zona centrală a Bucureștiului, dar de astă dată la fabrica de trăsuri Hermann I. Rieber, construită în 1903. Stilul neogotic aparține arhitectului Siegfrid Kofczinsky, cel care, se pare, a contribuit și la ridicarea unor clădiri precum Caru` cu Bere și Castelul Peleș. Rieber era încă dinaintea Primului Război Mondial reprezentant al mărcii Mercedes în România. Showroom-ul se afla aproape de Piața Universității. Din portofoliul de mărci administrat de acesta făcea parte şi divizia de camioanele Volvo.
Și BMW a fost reprezentat de mai multe companii în perioada interbelică. Am oprit pentru a afla mai multe chiar în Piaţa Universităţii. Aici se afla sediul companiei deţinută de frații Nicolae, George și Tache Tanașoca înființată în 1934 – Nicolae A. Tanșoca & Frații. Showroomul BMW se afla chiar în Piața Universității în clădirea firmei de asigurări Generali, recunoscută astăzi drept Palatul BCR. Tot aici, compania fraților Tanașoaca deţinea și un showroom dedicat mărcii Dodge cu care inițiase chiar și un plan pentru construcția unei fabrici în București. Izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial avea să curme această iniţiativă.
Una dintre cele mai importante și cele mai active afaceri în domeniul auto a fost cea a fraților Leonida, cu mai multe centre în București. Cele mai bine conservate să află în blocul din Piața Romană care acum găzduiește la parter un fast food celebru. Aici am făcut următoarea oprire şi ne-am întrecut în a obţine imagini spectaculoase cu telefoanele luate cu împrumut la debutul evenimentului. Am aflat că prin legăturile lor cu General Motors, frații Leonida au reprezentat și marca Frigidaire, cea care a devenit substantiv comun în limba română.
Frații Leonida au avut un destin tragic. Leon este considerat prima victimă a unui accident de automobile pe teritoriul României, în 1911, în timp ce Constantin Leonida a văzut cum pierde toate afacerile în perioada comunistă, devenind în final reparator de frigidere. O turnură ironică și amară pentru cariera sa după ce cu decenii înainte a introdus acest produs pe piața națională. La nici un kilometru distanţă, în piaţa Victoriei, se aflau și atelierele de service deschise în 1904 şi unde există activitate (service auto) şi astăzi.
Un alt reper legat de istoria BMW este Statuia Aviatorilor. Aceasta a fost un jalon important în organizarea Marelui Premiu al Orașului București, proiect automobilistic coordonat de legendarul inginer Aurel Perșu.
Organizat ca eveniment internațional între 1937 și 1939, acesta a avut de fiecare dată un BMW 328 prezent la start într-una dintre cele două categorii frecvent organizate: Trăsuri de Curse sau Trăsuri Sport.
Cu un astfel de model s-a înscris și Petre Cristea în dispute cu piloții de uzină BMW, așa cum era Ernst Jakob Henne. Acesta din urmă a câștigat cursa din 1937 iar trofeul câștigat atunci se află expus astăzi la Muzeul BMW. Notabil este că, în fiecare an, un BMW 328 a câștigat cel puțin o cursă iar Petre Cristea a fost mereu printre favoriți. Marele Premiu al Orașului București a adus la start multe alte nume şi modele remarcabile, așa cum este Hâns Stuck cu un model Auto Union de Grand Prix, Dr. Friz Werneck cu un BMW 328 Special sau Jean Calcianu cu modelul special de curse Dusenberg care acum este expus la Muzeul Leonida.
Pierdută pe străzile din Cartierul Primăverii este o casă ce poartă semnătura arhitectului Eduard Ecker. În timpul în care construia casa din selectul cartier bucureștean, arhitectul care căuta să se afirme în lumea bună, își cumpără o decapotabilă. Un BMW 327. Modelul îi rămâne alături până în 2002, când îl donează colecţiei BMW Group Classic.
Până atunci a trebuit să supravieţuiască într-o Românie comunistă cu ajutorul pieselor improvizate și să facă față unei evadări pe care Ecker a pus-o la cale în 1969. Folosindu-se de permisiunea de a participa la un raliu de autovehicule de epocă care urma să aibă loc în Iugoslavia, acesta reușește să fugă în Germania. Într-un final, după 50 de ani, modelul se reîntoarce în România pentru a fi prezent în 2019 la Concursul de Eleganță de la Sinaia.
Cu ocazia unei pauze de cocktail-uri energizante realizate din ierburi specifice zonei noastre, am avut ocazia să ne întâlnim și cu CE.02 – un vehicul electric urban pe două roți pe care nu întâmplător BMW l-a numit „eParkourer”.
Modelul este disponibil în două versiuni de putere (5 și 15 CP), cu o autonomie estimată la peste 90 km. Ar putea fi soluția potrivită pentru deplasarea urbană dacă un nou proiect legislativ pregătit pentru promulgare va dă șansa posesorilor de carnet de conducere categoria B să conducă vehicule pe două roți cu o putere redusă.
BMW CE.02 vine cu o serie de sisteme avansate, inclusiv ABS pentru roata față, ASC (Automatic Stability Control) și RSC (Recuperative Stability Control), Reverse assistant. Sunt disponibile mai multe moduri de riding – „Flow”, „Surf” sunt standard, în timp ce modul „Flash” este disponibil ca parte a pachetului HIGHLINE. Modelul dispune de ecran TFT de 3,5”, sistem keyless, faruri LED și mufă USB-C.
În puţinele ore care ne despart de răsăritul soarelui, urmează partea dedicată fenomenului de artă stradală. De astă dată suntem însoţiţi de MINI – o marcă ale cărei modele sunt uşor recognoscibile prin designul inconfundabil și apetitul pentru personalizări creative.
Bucureștiul ascunde multe lucrări valoroase mulțumită unor artiști pasionați. O serie de festivaluri aduc în prim-plan aceste proiecte, așa cum este „Să Fiți cu-Minți Creative Fest„, „Outline Streetart Festival„, sau chiar „Street Delivery„.
Prima oprire o facem în Piaţa Amzei. Mai exact la galeria MOBIUS GALLERY & THE INSTITUTE unde descoperim expoziția FANBOY 2 şi pe artistul din spatele acesteia, Saddo. Cu apariții în publicații precum The New Yorker și The Hollywood Reporter, Saddo a participat la numeroase expoziții de grup atât la nivel local, cât și internațional, în orașe precum Copenhaga, New York, Berlin, Montreal, Ottawa, Salvador, Bangkok, Viena, Mexico City, Oakland și Portland.
Expoziția FANBOY 2 te introduce cu brutalitate într-o lume extrem de colorată, cu contururi precise şi simbolistică rap. Selecția de lucrări acoperă ultimii patru ani din activitate sa artistică. Printre lucrări se află exponate din expoziția de debut, FANBOY dar și schițe care au stat la baza desenelor, picturilor de mari dimensiuni, tapiseriilor, sculpturilor și obiectelor decorative pe care le-a creat. Acestea sunt prezentate pentru prima oară publicului.
FANBOY este un elogiu adus personajelor de prim rang şi simbolisticii care definesc lumea rap. Eclectic, violent colorat şi abordat pe mai multe paliere precum pictura, tapiţeria sau ceramica, universul surprins de Saddo este unul care debordează de vitalitate şi originalitate.
În centrul orașului, în apropiere de Piața Universității, se află două lucrări semnate de Barto și Să Fiți Cuminți Crew, dedicate artistului în colaje pop-art Ion Bîrlădeanu. Născut în 1946, cu o formare minimă de doar 7 clase primare și doi ani de studii la Școala Populară de Arte, Bîrlădeanu a fost descoperit târziu, în 2008.
Până atunci a avut o serie de slujbe foarte simple. A fost culegător de stuf, gropar, tăietor la gater, a pictat chiar şi o biserică dar a făcut şi puţină puşcărie în urma incompatibilităţii personale cu regimul comunist. Înainte de a fi lansat pe scena internaţională a artei colajelor s-a întreținut din colectarea sticlelor şi revistelor aruncate.
A cunoscut rapid faima, amplificată și de documentarul regizat de Alexandru Nanu – „The World According to Ion B”. Au urmat expoziții la Basel, Londra și Paris unde a fost expus alături chiar şi de Andy Worhol. Lucrările postume realizate de Barto și Să Fiți Cuminți, pe doi pereţi învecinaţi ai blocului în ghena căruia se pare că şi-a găsit adăpost, sunt un omagiu postum unic şi foarte puternic.
Din păcate, singurul dedicat lui Bîrlădeanu. Lucrările se află şi în proximitatea parcului frecventat de artist iar exprimarea preţuirii sale prin street-art pare ceva ce ar aprecia Ion Bîrlădeanu. Un artist ca nimeni altul din spaţiul românesc, ale cărui colaje au ajuns inclusiv la Casa de licitaţii Christie’s cu preţuri de deschidere estimate chiar și la 2000 EUR.
O altă comoară ascunsă a orașului o reprezintă setul de două lucrări murale de mari dimensiuni găzduite în incinta Căminului Moxa. Pe de o parte este lucrarea artistei Nadine Kseibi, realizată ca proiect de masterat la Universitatea Națională de Arte București în 2009. Proiectul vizează subconștientului uman și folosește o serie de simboluri naive sugestive pentru a crea un contrapunct estetic pentru cele mai importante şi puternice năzuinţe ale noastre.
Dulciurile reprezintă emoțiile pozitive, albinele – liberul arbitru al individului iar aripile acestora, desenate ca nişte vele, sugerează călătoria personală, pe propriul drum, a fiecărui individ în parte. Nadine este artist tatuator și a realizat lucrarea folosind cromatica alb-negru. Ulterior, pentru a da mai multă forță mesajului, a introdus culoarea.
Cealaltă lucrare din spaţiul Căminului Moxa aparţine artistului portughez Vhils. Acesta are un stil cu totul special, bazat pe cioplirea zidăriei pereților pentru a forma imagini. Lucrarea creată de el este un portret al lui Constantin Brâncuși și folosește motive populare românești pentru a întări identitatea artistului.
Vhils a cunoscut aprecierea din 2008, când o lucrare murală în stilul tipic a fost prezentată alături de un graffiti al celebrului Banksy la Cans Festival în Londra.
După o asemenea aventura nocturnă, îmi este clar că Bucureştiul are multe poveşti de spus dacă are şi cine să le caute şi să le transmită mai departe. La fel de clar îmi este şi faptul că, de la volanul noilor modele BMW X2 şi MINI Countryman, Bucureştiul – pe timp de zi sau noapte – se „vede” altfel.
Documentație realizată cu sprijinul Automobilia, Motor Clasic Magazin, aiciastat.ro, reptilianul.ro
Credit foto: Adrian Cobzașu, Radu Chindriș, George Drugescu
