Am amintit într-un articol recent despre impactul pe care îl are căldura excesivă asupra ocupanților cabinei unui autoturism, mai ales când aceștia sunt copii. De altfel, cazurile în care cei mici devin victime ale creșterii temperaturii, atunci când sunt lăsați în automobile, au fost cele care au impulsionat cercetările referitoare la desfășurarea fenomenului termic. Iar scopul declarat a fost evitarea perpetuării situațiilor critice de acest gen în care hipertermia este factorul principal de risc.
Pentru acest studiu cercetătorii de peste ocean s-au folosit de un autoturism de culoare închisă în care creșterea temperaturii a fost măsurată continuu timp de 60 de minute, pentru un număr de 16 zile însorite, alese diferit în funcție de evoluția vremii și cu temperaturi ambientale cuprinse între 22 și 36 °C. Iar în completare, în două dintre aceste zile s-au efectuat măsurători suplimentare cu ferestrele întredeschise 40 mm pentru analizarea variației valorilor în cele două cazuri. Autovehiculul a fost parcat în plin soare și orientat la 45 de grade față de razele soarelui pentru a minimiza lumina directă a soarelui prin parbriz. Colectarea datelor a fost făcută de senzori de temperatură, fără fir, plasați în secțiunea pasagerului din dreapta spate, la o distanță de 15 centimetri deasupra banchetei și fără să fie în contact direct cu razele solare sau cu vreo parte a mașinii.
Rezultatele obținute au demonstrat că în zilele însorite, chiar și atunci când temperatura ambiantă este ușoară sau relativ rece, există o încălzire rapidă și semnificativă a interiorului vehiculelor. Apoi, în zilele când temperatura ambientă era de 32 °C, cea internă a vehiculului poate atinge 47 °C în 60 de minute, 80% din această variație fiind înregistrată în primele 30 de minute. În general, după 60 de minute valorile interne pot depăși cu 45-85% temperaturile ambientale cuprinse între 22 și 36 °C, punând copiii sau animalele de companie într-o situație de risc mărit. Iar un fapt important a fost când s-a stabilit că ferestrele întredeschise nu reprezintă o soluție eficientă în atenuarea ratei de creștere a căldurii sau a valorii maxime atinse.
Pentru cei mici, mai ales cei care sunt transportați în scaunele de protecție, orice variație de temperatură care duce la hipertermie (sau hipotermie) este nocivă. Fiziologic, copiii mici și sugarii, în ciuda raportului de suprafață crescut față de masa proprie, au o termoreglare mai puțin eficientă comparativ cu adulții. Adică sistemul termoreglator este imatur.
Cea mai ușoară formă a hipertermiei este stresul de căldură, disconfortul fizic și surmenajul fiziologic ca rezultat direct al unui mediu fierbinte. Următoarea este epuizarea de căldură, o suferință ușoară până la moderată asociată cu deshidratarea și o temperatură a corpului cuprinsă între 37 și 40 °C. Simptomele epuizării includ setea intensă, slăbiciunea, disconfortul, anxietatea, amețelile, leșinul și cefaleea. În cele din urmă, impactul căldurii excesive amenință viața atunci când temperatura corpului depășește 40 °C și apare disfuncția sistemului nervos central ce duce la delir, convulsii, comă și moarte.
În plus față de hipertermie, lăsarea copiilor nesupravegheați în vehicule îi pune în pericol pentru alte vătămări, cum ar fi arsurile termice de la catarame sau rănirea acestora la punerea în mișcare a autovehiculului.
Totuși, cea mai eficientă metodă de prevenire a suferințelor cauzate de căldură copiilor și a altor leziuni potențiale este simplă și complicată în același timp. Nu-i lăsați singuri în mașină.
Text: Radu BUHĂNIȚĂ /Foto: Producători
