De pe portiere mă întâmpină mesajul „Noul SUV Citroen C3 Aircross”. Alura robustă, statura uşor exaltată şi vizibil mărita gardă la sol sunt suficiente motive pentru a mă face să cred asta. Dar despre ce fel de SUV este vorba mai exact?…
În niciun caz unul cu care să te aventurezi pe drumuri dificile, mizând pe o revenire glorioasă pe asfalt, deși este evident că Aircross dispune de o libertate de mişcare superioară unui autoturism obişnuit. Tocmai de aceea există pe lista opţionalelor sistemul Grip Control şi asistentul la coborârea pantelor. Accesorizarea suplimentară rezolvă doar cazul rulării pe drumuri „de ţară”, fie ele uscate sau nu. Inclusiv garda la sol de 175 mm (cu 20 mm mai mult decât în cazul lui C3) îndeamnă la moderaţie când este vorba despre părăsirea asfaltului. După ce închid portiera şi mă aşez la volan, devine clară o altă caracteristică definitorie pentru C3 Aircross: mă aflu probabil într-unul dintre cele mai spaţioase SUV-uri (sub)compacte. Cel puţin asta este senzaţia care mă încearcă, mai ales datorită bordului retras care lasă mult loc celor din faţă. Automat, profită de acest aranjament şi cei de pe bancheta spate, acolo unde s-a lucrat intens la capitolul confort.
Nu numai că este culisantă fracționat, dar are şi poziţii predefinite pentru reglarea spătarelor. Aşa se face că la utilitatea câştigată prin rabatarea acestora din urmă și a scaunului pasagerului se obține o lungime de încărcare de 2.400 mm. Aircross supralicitează cu o modularitate demnă de un monovolum. Deși la noi genul ăsta de automobile nu a prins, trebuie să recunoaştem că sunt campionii confortului când este vorba de a-l împărţi echitabil între toţi pasagerii. Planşa de bord este dominată de ecranul color cu funcţie senzitivă care înglobează comenzile pentru computerul de bord, aerul condiţionat, sistemul audio şi multimedia. Volanul mare, cu reglaj axial şi vertical, este tratat într-o manieră ergonomică minimalistă, cu butoane puţine grupate intuitiv. Panourile înalte ale uşilor – linia inferioară a geamurilor pleacă de la nivelul umerilor – construiesc o senzaţie de protecţie şi siguranţă care reconfortează. În mod neaşteptat, nu obstrucţionează câmpul vizual, ba chiar oferă o panoramă foarte bună de jur împrejur. Plafonul înalt punctează şi el la sentimentul de spaţiu şi de confort. Priza de 12 V este completată de un port USB care are şi funcţie de alimentare, dar şi de suport la baza consolei centrale unde telefoanele smart pot fi încărcate wireless. Deşi spaţii de depozitare sunt cam peste tot, asta nu înseamnă că sunt şi toate cele pe care mi le-aş fi dorit. Abia la drum lung am descoperit că ar putea fi o mică problemă dacă ambii pasageri din faţă sunt băutori de cafea pentru că nu au la dispoziţie decât un singur lăcaș pentru pahar, plasat central, în spatele franei de mână. Uit repede de acest inconvenient când îmi îndrept atenţia către motorizarea 1.6 HDI exploatată de o transmisie manuală cu cinci trepte. Parcă aud: „Prea puţine viteze! De ce nu are șase, ca toate celelalte?”. Pur şi simplu nu are nevoie. Cei 99 CP şi 254 Nm „îmbracă” foarte bine caracteristica fiecărei trepte astfel încât să fie atinse ambele deziderate dorite în egală măsură de producător şi de utilizator: să consume puţin şi să aibă viaţă în el. La 130 km/h, în ultima treaptă, motorul are circa 2.250 rpm, iar consumul instantaneu oscilează în jurul valorii de 5,5 litri. Evident că mersul la 90 km/h este mai economic: un pic peste 1.500 rpm şi un consum instantaneu de 2,5-3 l/100 km. În oraş, etajarea scurtă a primelor trei trepte satisface, cel puţin la fel de mult ca şi consumul urban de 6,5 litri realizat în aproape 100 km de test. Suspensia orientată către confort şi utilitate (puntea spate este echipată cu bară de torsiune), balansează binişor, dar fără să indispună neapărat. Cu o greutate proprie de 1.278 kg şi o sarcină utilă de 547 kg (cazul modelului testat), C3 Aircross confirmă statutul său cameleonic. Poate fi un bun cărăuş datorită portbagajului de 520 litri, oferă patru locuri extrem de confortabile la drum lung, este cumpătat cu combustibilul şi nu dă înapoi în faţa unui drum neamenajat care ar putea descuraja un posesor de autoturism obişnuit. Competențele sale nu au fost trecute cu vederea din moment ce face parte din grupul finaliştilor care se luptă pentru titlul de Maşina Anului 2018 de la Geneva.
Text: George Drugescu /Foto: Radu BUHĂNIŢĂ
