Nu cred că este eronată aprecierea că „fratele mijlociu” se sprijină pe un șasiu de la vărul Qashqai, dar cu un stil „a la Capture”. De fapt, dacă mă gândesc mai bine, Renault Kadjar este mezinul…
Vorbim încă o dată despre Renault Kadjar, însă varianta actuală scoate la „înaintare” transmisia EDC, chiar dacă nu are tracțiune integrală, cu nivelul de echipare „Intens”, adică „cu de toate”.
Că este un Renault autentic este suficient să-l privești frontal, iar imaginea de Captur supradimensionat nu-ți lasă loc de interpretare. Pare mic, dar este doar o impresie. După ce vă urcați la volan vă lămuriți că nu-i așa.
Partea cu interiorul este cea care poate convinge un familist. Primul avantaj este că… este mare. Apoi, după cum am mai spus, este destul de îngrijit finisat și oferă spațiu pentru toți ocupanții indiferent de talia sau statura acestora. Poziția înaltă de la volan vă permite să vedeți cam oriunde, iar ocupanții banchetei, dacă peisajul devine monoton, pot privi cerul prin plafon. Sau stelele. Când urmărești panoul de bord constați că „adio analogic” poate deveni „șlagărul” momentului. Ce-i drept, displayul cu turometrul circular și vitezometrul numeric sunt vizibile cam în orice condiții, mai ales că paternurile pot fi selectate în funcție de opțiunea fiecăruia, dar aduc un soi de austeritate bordului. Dacă ești un „eco fighter” pentru sănătatea mediului apelezi la butonul magic și îți apare discret în colțul din stânga al displayului de deasupra volanului o plantă… albă. Poanta este că îi apar sau îi dispar frunzele în funcție de cât de blajin conduci. Poți să-ți verifici performanțele apelând de data asta la displayul central unde este expusă ponderea de prevenție și accelerare, asta după ce descoperi că ai la dispoziție sistemul multimedia R‑Link 2.
Despre EDC-ul celor de la Renault am avut anterior ocazia să vorbim atunci când l-am întâlnit pe alte modele. În cazul de față a deservit dCi-ul de 1,5 litri, în varianta de 110 CP. La prima vedere, dacă este să ții cont de gabaritul lui Kadjar, mulți vor jura că este o combinație în care dinamica va avea de suferit. Iar dacă apucă să facă referire și la cuplul motor maxim de 250 Nm, vorbind despre o masă proprie puțin trecută de 1,4 tone, reacțiile vor fi în genul pieselor lui Caragiale cu „…ține-mă, nene, să nu leșin, zău!… si țe treb’e să fac ca să mă mișc mai cu talent?”. Păi… nimic. Doar să te sui în mașină și… „p-aci ți-e drumul!”. Dacă nu vrei să te apuci de variante extreme pentru doza zilnică de adrenalină, Kadjar te poate deplasa fără probleme oriunde și dacă are tracțiunea doar pe puntea din față. Răspunsul motorului când te superi pe accelerație este suficient de prompt să compenseze, într-o oarecare măsură, lipsa fiecăruia de energizante. Asta dacă își aduce aminte că trebuie să dezactiveze modul eco. Schimbul de trepte de viteză se face cam pe la 1.800 de rotații când vă lăsați în voia mașinii și pe la 2.500 când vă tachinează adrenalina. Apropo de eco, modul este destul de eficient pentru plimbatul prin oraș, dacă nu vă enervează să folosiți start/stop-ul și obțineți un consum mediu spre 7,5 litri fără să faceți rabat de la niciun consumator, mai ales că este iarnă. La drum lung, fără eco, am obținut un respectabil 5,9 litri la o viteză de croazieră de 120 km/h, iar cu eco, la 130 km/h am avut… 5,7 litri. Evident, cu regimuri diferite de turații. Dar, cu ceva atenție și răbdare, rezultatele se pot ameliora. Oricum, varianta cred că este cea mai echilibrată din gama actuală prin raportul consum/ performanță, care amintește că „bătrânul” dCi de 1,5 litri rămâne tot tânăr.
Text / Foto: Radu BUHĂNIŢĂ