To pollute, a polua, polluer

0
53

Indiferent de limba în care este pronunțat, acest cuvânt a intrat în vorbirea curentă, trece din ce în ce mai neobservat dar „produce” efecte dramatice, ireversibile de cele mai multe ori. Este, poate mai mult ca oricând, la modă să vorbești și să scrii despre poluare și foarte multă lume o face… O simplă căutare pe „un motor” specific de internet „întoarce” imens de multe rezultate, indiferent de varianta folosită. Motivele pentru care se întâmplă acest lucru sunt multe și relativ ușor de identificat, unele dintre acestea încercându-se a se elucida, evident pentru a fi „în tendințe”, chiar și prin rândurile care urmează.

Începând îndeosebi cu ultimul secol, drept consecinţă a industrializării avansate şi a creşterii marcante a populaţiei corelată cu creşterea necesităţilor de mobilitate ale acesteia, în special în mediul urban, poluarea atmosferică atribuibilă activităţilor antropogenice acuză forme tot mai acute şi adesea ireversibile. Are loc astfel o continuă acumulare în mediu a diverşilor poluanţi, cu consecinţe tot mai severe asupra factorului uman, a plantelor şi animalelor, a clădirilor, operelor de artă şi a peisajului în general.
Traficul rutier reprezintă, în general, cea mai importantă categorie de surse de poluare atmosferică în marile aglomerări urbane, iar impactul ambiental generat de circulaţia autovehiculelor pe arterele rutiere majore este semnificativ şi pentru arealurile suburbane și rurale adiacente.
Emisiile poluante generate de sursele mobile, printre care traficul rutier deţine un rol de primă importanţă, sunt extrem de complexe şi conţin sute de compuşi prezenţi în atmosferă sub formă de gaze, aerosoli şi particule. Mulţi dinte aceşti compuşi suferă transformări în atmosferă conducând la producerea unor poluanţi secundari (emişi indirect) precum ozonul troposferic (smogul uscat), aerosoli acizi şi hidrocarburi cancerigene, care uneori sunt mai nocivi decât precursorii aferenţi emişi direct. Poluanţii atmosferici majori emişi de motoarele autovehiculelor includ oxidul de carbon (CO), particulele inhalabile, oxizii de azot (NOx) şi o mare varietate de compuşi carbonici organici gazoşi, în principal hidrocarburi (HC), denumiţi generic compuşi organici volatili (VOC). Prezenţa multiplelor specii puternic reactive în emisiile de VOC, coroborată cu emisiile de NOx, determină caracterul acestora ca principali precursori ai ozonului troposferic (O3).
În sensul susţinerii dezideratelor anunţate privind protecţia mediului înconjurător, a creşterii calităţii vieţii locuitorilor săi, UE a implementat, aplică şi va propune permanent acte normative din ce în ce mai stricte în ceea ce priveşte reglementarea domeniilor cu posibil impact asupra mediului. Astfel, în domeniul construcţiei de autovehicule legislaţia curentă aplicabilă vehiculelor grele este cea data de Directivele 2005/55 EC şi 2005/78 EC. Această legislaţie defineşte emisiile standard aplicabile curent (Euro V) precum și standardul generic denumit (EEV). Urmărind programele stabilite şi strategia tematică în domeniul poluării atmosferice, Comisia Europeană a adoptat, pentru vehicule grele, şi noua fază Euro VI care este definită în cadrul Regulamentului (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iunie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor şi a motoarelor cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele precum şi accesul la informaţii privind repararea şi întreţinerea vehiculelor.
Pentru vehiculele uşoare a fost deja pus în aplicare Regulamentul (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce priveşte emisiile provenind de la vehiculele uşoare pentru pasageri şi de la vehiculele uşoare comerciale (Euro 5 şi Euro 6) şi accesul la informaţiile referitoare la repararea şi întreţinerea vehiculelor. Pentru autovehiculele noi, etapa generic denumită Euro 5 este deja general aplicabilă iar termenele de intrare în vigoare pentru etapa Euro 6 sunt septembrie 2014, respectiv 2015, în funcție de categoria și masele de referință ale autovehiculelor.
În sfera vehiculelor aflate în uz este aplicabilă Directiva 2010/48/UE a Comisiei, din 5 iulie 2010, de adaptare la progresul tehnic a Directivei 2009/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind inspecția tehnică auto pentru autovehicule și remorcile acestora, care este în curs de revizuire. Se are în vedere introducerea unor prevederi clare şi mai stricte în ceea ce priveşte atât aspecte de natură organizatorico-administrative cât şi aspecte de natură tehnică în scopul îmbunătăţirii şi a uniformizării, la nivelul UE, a inspecţiei tehnice periodice pentru vehiculele aflate în uz. Suplimentar există Directiva 2000/30/CE cu privire la controlul tehnic rutier efectuat în trafic.
În domeniul calităţii combustibililor auto, începând cu 31 ianuarie 2007, Comisia Europeană a propus noi standarde pentru combustibilii de transport care vor reduce contribuţia la schimbările climatice şi la poluarea atmosferică, incluzând printre acestea şi creşterea utilizării biocarburanţilor.
Noile standarde nu vor crea petrol, motorine şi benzine „mai curate” dar acestea vor permite introducerea de vehicule şi maşini care vor polua mai puţin. Măsura constă, de fapt, în a încuraja dezvoltarea de combustibili mai săraci în carbon precum şi biocombustibili, furnizare care va trebui să inducă o reducere a emisiilor de gaze de seră cauzate de producţie, transport şi utilizare a acestora de 10% între 2011 şi 2020.
Directiva 98/70/CE amendată ultima dată de Directiva 2011/63/UE conţine specificaţii de mediu privind calitatea combustibililor, respectiv benzinele şi motorinele din Comunitate, cu o principală focusare pe conţinutul de sulf iar la benzine, la început, pe aromatice.
Statele membre impun deja în mod curent furnizorilor să asigure introducerea pe piață a benzinei cu un conținut de oxigen de maximum 2,7% și cu un conținut de etanol de maximum 5% .
În domeniul combustibililor regenerabili transportul de astăzi se bazează într-o mare măsură de petrol. Această situaţie are implicaţii în politica energetică, dar are de asemenea o importanţă capitală din perspectiva mediului, notabilă în ceea ce priveşte schimbările climatice. Acţiunea a fost văzută ca subiect privind combustibilii alternativi, în general, şi biocombustibilii, în special. Viziunea pe termen lung privind hidrogenul ca sursă de energie este urmărită de către un grup de elită atât în domeniul hidrogenului cât şi a celulelor de combustie. Din perspectiva mediului, este important să avem mereu în minte că nu este suficient să găsim combustibili alternativi – dacă noi vrem să dezvoltăm un sistem de transport durabil, aceşti combustibili, ultimativ, trebuie să vină din surse regenerabile.
Într-o perspectivă mai largă, noua tehnologie în domeniul autovehiculelor, mai sigură, mai eficientă şi mai puţin poluantă face parte din conceptul de sisteme de transport inteligente (STI).
În ciuda tuturor acestor progrese recente remarcabile din domeniul tehnologiei autovehiculelor, în prezent este unanim recunoscut faptul că încadrarea în cerinţele Directivelor Uniunii Europene (UE) privind calitatea aerului ambiant va fi dificil de îndeplinit pentru numeroase arealuri urbane europene.
Este datoria noastră, la modul cel mai serios cu putință și fără nici o legătură cu moda, a tuturor celor implicaţi, în diferite domenii şi la diferite niveluri, de a ne conjuga eforturile şi capacităţile în scopul îndeplinirii celor asumate cu gândul mereu la viitorul planetei, la viitorul copiilor noştri, la obligaţia noastră de a face posibil ca şi ei să se bucure de o rază strălucitoare de soare, de un strop cristalin de ploaie, de o floare fiindcă, totuși,

Life, la vie, viață… întorc, chiar în această ordine, incomparabil mai multe rezultate!

Ing. George-Adrian Dincă
Director General Registrul Auto Român – R.A.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.


noua + 3 =