Unimog – o poveste din secolul trecut

0
109

Acum 75 de ani (și o zi!) fost livrat primul Unimog produs în serie la doar câteva luni după începerea producției.

Vehiculul a părăsit porțile fabricii Gebrüder Boehringer, situată în sud-vestul Germaniei. Era primul Unimog din seria de modele 70200, cu numărul de identificare a vehiculului 003, și purta pe capotă sigla stilizată a capului de bou Boehringer a constructorului din Göppingen. Ideea era că primele două Unimog-uri, cu numerele de identificare a vehiculelor 001 și 002, au fost construite ca vehicule de testare numai pentru scopuri interne și nu au fost vândute. Pentru prima dată, un vehiculul care combina avantajele tractoarelor, transportoarelor de utilaje și camioanelor diferea semnificativ de toate tractoarele convenționale disponibile pe piață la acea vreme, nu numai vizual, ci și ca versatilitate.

De altfel Unimog este acronimul de la Universal Motor Gerät, așa cum este cunoscut în germană care tradus ar fi „dispozitiv universal cu motor”.

La început a fost ideea

Imediat după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, aplicarea planului Morgenthau (după numele celui care l-a inițiat, Henry Morgenthau Jr., Secretarul Trezoreriei SUA) avea ca scop demilitarizarea Germaniei de Vest și transformarea sa într-un stat pur agricol.

A fost motivația pentru Albert Friedrich, director tehnic la fabri­ca de produse metalice nobile Erhard & Söhne din Schwäbisch Gmünd și anterior șef de proiecta­re a motoarelor de aeronave la Daimler-Benz, să înceapă un proiect ce viza un adevărat „cal de bătaie” compact, cu tracțiune integrală și animat de un motor de 25 CP. Inițial a fost desti­nat utilizării agricole, ca unitate de putere stați­onară și vehicul de aprovizionare pentru industria agricolă având o viteză de până la 50 km/h.

În toamna anului 1945 au fost realizate primele desene pentru un astfel de utilaj agricol polivalent. Ecartamentul său măsura 1.270 mm, fix distanța dintre două rânduri de cartofi. Alte cerințe includeau plafonul și par­brizul rabatabile, o unitate pentru unelte agricole montată în față, un mecanism de remorcare în spate și o suprafață plană auxiliară situată pe platforma din spatele scaunului șoferului. Pentru implementarea acestui con­cept, Albert Friedrich a adunat în jurul său o echipă dedicată de dezvoltatori, inclusiv pe fostul său angajat Heinrich Rößler, care anterior lucrase și în dezvoltarea autoturismelor și a motoarelor la Daimler-Benz. Acestuia proiectul i se potrivea ca o mănușă pentru că, de la sfârșitul războiului, Rößler lucra ca muncitor în agricultură, iar bogata sa experiență acumulată l-a propulsat ca proiectant șef al primului prototip.

Înainte ca producția să poată începe, Friedrich s-a asociat cu Erhard & Söhne ca partener pentru producția de prototipuri, în timp ce Daimler-Benz a furnizat motorul OM 636. Primul prototip a fost deja finalizat la Schwäbisch Gmünd, în 1946, iar primul test drive cu U1 a avut loc pe 9 octombrie în același an. Era începutul unei perioade de testări intensive.

Apoi, chiar înainte de prima prezentare publică a fost adoptat acronimul ultracunoscut astăzi de „Unimog”. Se întâmpla pe 29 august 1948 la expoziția Societății Agricole Germane (DLG) de la Frankfurt pe Main, unde a primit 150 de precomenzi cu acea ocazie.

Producția de serie a Unimog-ului a început în 1949, la fabrica Gebrüder Boehringer din „Staufertown” Göppingen, la marginea Alpilor șvabi. În absența unei linii de pro­duc­ție și în mare parte a asamblării manuale, cei aproximativ 90 de angajați construiau până la 50 de vehicule pe lu­nă. Un total de 600 de unități Unimog din seria de modele U 70200 au fost fabricate la Boehrin­ger, inclusiv 44 de unități pentru armata elvețiană.

Apoi, deoarece numărul de mașini era în creștere și producerea acestora necesita investiții mari, afacerea a fost preluată de Daimler-Benz AG. În fapt, achiziționarea afacerii s-a efectuat în toamna anului 1950, cu toate brevetele și facilitățile de producție deținute, preluându-se inclusiv echi­pa de dezvoltare și cea de vânzări nou înființată. Pe un document de două pagini, preluarea a fost documentată contractual în cinci puncte și s-a convenit un preț de achiziție de 600.000 de mărci germane, considerat la ora actuală un adevărat chilipir.

La mijlocul anului 1951 producția Unimog-ului a început la uzina Gaggenau cu seria de modele 2010, iar în 1953, numeroase dezvoltări ulterioare au fost implemen­tate cu seriile de modele 401 și 402. Pentru prima dată o cabină din oțel închisă, rezistentă la impact, a completat cabina anterioară „decapotabilă” cu plafonul său rabatabil. Astfel, munca șofe­rilor a devenit mult mai sigură oferind o protecție îmbunătățită, mai ales atunci când lucrau pe șantiere. Din mai 1953, Unimog-ul a purtat steaua Mercedes, pe lângă sigla capului de bou, eliminată până la urmă în septembrie 1955. De atunci, Unimog-ul a fost dezvoltat și îmbunătățit continuu și adaptat la cele mai actualizate profiluri de cerințe.

Ușor de recunoscut

Multe caracteristici s-au schimbat, dar designul de bază a rămas același, de mai bine de șapte decenii Unimog dovedindu-se un „cal de muncă” foarte versatil. Iar din 1949 și până la ora actuală, peste 375.000 de Unimog au ieșit de pe linia de producție.

Conceptul său inițial a rămas neschimbat. De bază rămâne designul cadrului de camion cu capacitate mare de adaptare la condiții de off-road datorită axelor portale cu arcuri elicoidale. Apoi se adaugă tracțiunea integrală cu diferențiale blocante față și spate și dimensiunile compacte ale caroseriei cu patru spații de instalare și atașare a echipamentelor, utilajelor și uneltelor. La aceasta s-a adăugat viteza relativ mare de 50 km/h la acea vreme și de 89 km/h în prezent, care permite utilizarea vehiculului pe autostrăzi pentru parcurgerea dis­ta­n­țelor mai lungi.

Că Unimog, la ora actuală, este perfect adaptat la cerințele dezvoltării industriale și sociale, este superfluu, mai ales că în prezent un prototip testează un motor cu ardere cu hidrogen în regim real de funcționare. Vehiculul de testare este folosit pentru cercetarea condițiilor în care arderea hidrogenului poate fi implementată ca variantă alternativă la unitățile electrice pe baterii și pe celule de combustibil. Și, evident, povestea continuă.

Vă recomandăm și:

Arnold Schwarzenegger, fără Mercedes

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.


noua − = 1