Ana Maria Brânză este mereu în gardă. Chiar și la volan. Nu o vezi nervoasă, nici măcar o clipă, deși Bucureștiul îți pune zdravăn răbdarea la încercare. Conduce un Ford Focus. „Am vrut o mașină în care să-mi încapă toate medaliile” glumește Ana. Calculezi rapid și amețești: la mondiale și la europene a câștigat 14 medalii, 8 dintre ele sunt de aur. A fost desemnată de 3 ori cea mai bună spadasină a lumii. Îi lipsește doar un titlu suprem la olimpiadă. După ce a câștigat ,,argintul” la JO de la Beijing și-a făcut cadou mașina. Anul viitor sunt din nou Jocurile Olimpice…
Auto Test: Îți cumperi mașini doar după ce cucerești o medalie la Olimpiadă?
Ana Maria Brânză: Am simțit că merit un cadou. Mi-am luat un Ford albastru, culoarea a fost singura pe care am ales-o. Pentru celelalte opțiuni am apelat la amicii mei. Este o mașină comodă și după o „relație” de mai bine de 6 ani încă ne înțelegem. O să vină și vremea „divorțului”. Singura mașină care m-a impresionat până acum, ținând cont de estetică, căci la altceva nu mă pricep, este Mercedes GLK. Visul de a o avea, este la fel de îndepărtat ca și Jocurile Olimpice de la Rio:) Cu siguranță voi avea de muncit pentru a merita un astfel de „cadou”!
Auto Test: Ce tip de mașină îți place?
Ana Maria Brânză: Îmi plac mașinile care te duc unde ai nevoie. Mașina este o necesitate, mai ales după ce am constatat că rolele nu mai fac față pe distanțele lungi din București. Îmi plac mașinile confortabile, cu portbagaj spațios.
Auto Test: Ești agresivă la volan?
Ana Maria Brânză: Sunt foarte precaută, iar centura e prima mea grijă. Respect regulile, dar am mai avut și mici scăpări care m-au costat. Mă pot „lăuda” cu două amenzi de radar pentru viteza de 61km/h. Nu s-ar spune că sunt chiar o „vitezomană”.
Auto Test: Ți-ar plăcea să participi la un raliu?
Am văzut că rivala ta, Britta Heidemann, este mare amatoare de curse…
Ana Maria Brânză: Am avut ocazia să particip la Raliul Deltei, în 2013, ca invitat al echipei Napoca Rally Academy. Am avut câteva zile încărcate de adrenalină. Cel mai tare moment a fost când am urcat în mașină și am îndeplinit rolul de copilot pentru Marco Tempestini. Senzația trăită în mașina de raliu depășește emoția care mă încearcă înainte de competiții.
Auto Test: Ai avut incidente în trafic?
Ana Maria Brânză: Mi s-a întâmplat ca într-o singură zi să fiu „lovită” de aceeași mașină de două ori. Nu a fost nimic grav. Mi-a luat doar praful. Neatenția șoferului respectiv m-a amuzat. A doua oară, când mi-a atins mașina, m-a întrebat dacă ne-am mai întâlnit! A fost haios.
Auto Test: Duci des mașina la service?
Ana Maria Brânză: Eu și logodnicul meu suntem un cuplu modern și ne împărțim sarcinile. El se ocupă de mașini. Când mă duc la service nu înțeleg mare lucru deși mecanicii se străduiesc să vorbească pe limba mea. Am avut câteva episoade în care mașina și-a arătat personalitatea și a trebuit să apelez la serviciile unui depanator, în special iarna din cauza bateriei. Mă pricep să rezolv lucrurile uzuale. Știu să schimb o roată sau un bec. Nu știi când ai nevoie!
Auto Test: Cum reușești să-ți „armonizezi” timpul cu logodnicul tău? Nu e greu cu atâtea cantonamente și concursuri?
Ana Maria Brânză: El joacă polo la Steaua. Fiind amândoi sportivi e destul de dificil. De multe ori când unul ajunge acasă, celălalt pleacă în deplasare. Ne-am obișnuit să jucăm „leapșa”. Suntem fericiți când putem petrece un weekend întreg împreună. Despre vacanțe nu poate fi vorba din cauza programului competițional. Ne scriem povestea din mers și când vom renunța la competiții vom avea timp pentru toate câte am amânat până acum.
Auto Test: Îți este greu înainte de un concurs sau de un cantonament? Cum găsești resurse?
Ana Maria Brânză: Sunt zile în care nu vreau să mă ridic din pat. Îmi doresc doar să lenevesc. Mă gândesc la adversarele mele și brusc, îmi vine pofta de muncă. După atâția ani ajungi să privești antrenamentul ca pe un job. Dacă lipsești o zi și încă o zi, riști să fii concediat. Nouă nu ne cere nimeni demisia dar, cu siguranță, adversarele sunt acolo și vor taxa fiecare greșeală. Consider că trebuie să faci tot ce ține de tine pentru a performa. La final, chiar dacă nu ți-ai îndeplinit obiectivul, măcar ai conștiința împăcată că mai mult nu ai putut. Cu asta poți trăi mai departe, nu și cu gândul că nici măcar nu ai încercat.
Auto Test: Te-ai gândit vreodată, după o accidentare sau după un eșec, să renunți?
Ana Maria Brânză: „No matter what never give up” (Orice s-ar întâmpla nu renunța niciodată) este mesajul pe care l-am inscripționat pe încheietura mâinii drepte. Să renunț ar însemna să-mi reneg jumătate din viață! Nu cred că aș putea trăi cu gândul că am primit o șansă și nu am făcut tot ce a depins de mine! În 2009 am trecut printr-un moment groaznic, din cauza unei accidentări la mână. Mi-a fost teamă că o să fiu nevoită să mă retrag. Norocul meu s-a numit domnul profesor Decebal Mehedinți. În 7 luni m-a ajutat să revin pe planșa de scrimă. Acestui om n-o să-i pot mulțumi niciodată îndeajuns!
Auto Test: Care a fost cel mai dur adversar din carieră?
Ana Maria Brânză: Duc o luptă aprigă înainte de a urca pe planșă. Sunt momente în care trebuie să mă înving, în primul rând pe mine. Doar așa, am o șansă să câștig o medalie. Dacă mă gândesc la un adversar dificil, aceasta ar fi Britta Heidemann. Sportiva germană m-a învins în finala olimpică de la Beijing, în 2008. Nu a fost ziua mea. Mi-am luat „revanșa” după câteva luni în finala unei etape de Cupă Mondială. Era prea târziu, aurul olimpic era al ei.
Auto Test: Care a fost concursul la care ai avut cele mai mari emoții?
Ana Maria Brânză: Cu siguranță, la Olimpiada de la Londra. Câștigasem două campionate mondiale cu echipa ( 2010, 2011) și toată lumea ne vedea drept favorite. Simțeam acea presiune încă dinainte să urcăm în avion. Ne-am încurajat reciproc și până în ziua competiției am fost convinsă că am gestionat bine situația. Subconștientul a avut cuvântul final. Eu am pierdut în optimi, iar cu echipa am terminat pe locul 6. Dl antrenor Dan Podeanu a concluzionat foarte bine spunând că „La Londra am plecat cu medaliile la gât de acasă și ne-am întors fără”.
Auto Test: Olimpiada din Brazilia e tot mai aproape. Te gândești la o medalie?
Ana Maria Brânză: Aș minți să spun că nu mă gândesc la podiumul olimpic. Să ne vedem mai întâi acolo. Rio e încă foarte departe. Calificările încep curând. Trebuie să apăsăm pedala de accelerație doar am trecut testul de la R.A.R( zâmbește amuzată). Până acum am avut un sezon bun. Așadar, visăm în continuare și muncim în fiecare zi pentru a ne duce la îndeplinire obiectivul, dar nu vom mai pleca cu „medaliile de acasă”.
Auto Test: La Europeanul de la Sheffield ați luat aurul dar organizatorii au încurcat imnul. V-ați dat jos de podium în semn de protest…
Ana Maria Brânză: Muncisem mult și meritam medalia de aur. Când am auzit imnul vechi și nu „Deșteaptă-te, române”, a fost un șoc. Am simțit că ne-a fost răpită bucuria și nu înțelegeam cum de s-a putut întâmpla așa ceva. Faptul că am coborât de pe podium a fost un gest de moment, asta am simțit că trebuie să fac atunci! Încă mă gândesc care ar fi fost situația dacă încurcau imnul Rusiei sau al Franței, echipe aflate pe podium alături de noi…
Auto Test: Îți mai aduci aminte de primul concurs la care ai participat?
Ana Maria Brânză: Era un campionat național pentru copii. Am terminat pe locul 47 din 48 de concurenți. Îți dai seama, ce debut! Nu m-am demoralizat. M-a ajutat și mama. Când am ajuns acasă mi-a spus că dacă întorc clasamentul invers sunt vicecampioană. Acest lucru m-a motivat. Anul următor am câștigat competiția respectivă.
Auto Test: Dacă te-ai întoarce în timp, ai alege același drum?
Ana Maria Brânză: DA, cu siguranță aș alege același drum. Chiar dacă uneori nu a fost drept precum o autostradă, ci mai degrabă cu serpentine periculoase. Este cel mai frumos drum pe care aș fi putut merge în viața aceasta.
Auto Test: Te-ai implicat și în proiecte umanitare.
Ai fost mulțumită de rezultatele campaniei ,,Aleargă de ziua ta?”
Ana Maria Brânză: A fost cea mai mare „nebunie” pe care am făcut-o în afara planșei de scrimă. Am vrut să-mi sărbătoresc altfel ziua de naştere şi mi-am chemat prietenii la o alergare, în parc. I-am rugat ca banii pe care i-ar fi dat pentru cadoul meu să-i doneze unor copii autiști. Am fost foarte bucuroasă că am făcut o faptă bună. ,,Petrecerea” s-a transformat într-o campanie întinsă pe un an de zile cu 12 evenimente! Din păcate, acțiunea s-a încheiat anul trecut în noiembrie, dar am rămas cu amintiri frumoase și cunoștințe noi. Am învățat că oferind poți primi înzecit și că zâmbetul celui care primește e cel mai de preț dar! Nu o să opresc aici. Am și alte proiecte de acest gen în 2016.
Auto Test: Te-ai obișnuit cu uniforma militară? Cum apasă gradul de căpitan al armatei române?
Ana Maria Brânză: Încă de mică am fost îndrăgostită de haina militară. Atât bunicul meu, cât și tata au fost militari de carieră și aveam o placere enormă să le probez vestoanele. Mult timp mi-am dorit o uniformă a mea și am primit-o în cele din urmă, fiind sportiv al clubului CSA Steaua București. Este un sentiment aparte să participi la competiții militare. Totul are un aer solemn.
Auto Test: Ce gătești de Paște? Vopsești ouă?
Ana Maria Brânză: De sărbători sunt ajutor-șef de bucătar. Atât mama, cât și soacra sunt bucătărese desăvârșite, așa că nouă ne revine cea mai „grea” sarcină, aceea de a degusta minunatele preparate. Vopsitul ouălor de Paști îmi aduce aminte de copilărie, când bunica mă trimitea să culeg frunze pentru a face modele sau le pictam împreună. Anul acesta sunt fericită că pot să stau cu familia. Au fost destule sărbători pe care le-am „petrecut” în cantonament. În fond, oricât de strălucitoare ar fi medaliile, oricât ți-ai dori să câștigi o competiție, familia este cel mai valoros trofeu pe care îl ai sau nu, nu-l poți câștiga!
Interviu acordat de Ana Maria Brânză revistei Auto Test în aprilie 2015
