2020 a fost un an agitat, traversat de convulsii sociale, economice şi naturale. Rapoarte detaliate emise de organizaţii specializate arată că degradarea mediului şi încălzirea globală sunt procese aflate nu numai în plină desfăşurare, dar şi cu tendinţe de accelerare.
La sfârşitul anului 2020 UNEP (United Nations Environment Programme) a publicat raportul anual cu privire la emisia de gaze cu efect de seră pentru anul precedent. Conform raportării, nivelul acestora a continuat să crească şi în 2019. Se bifează astfel o tendinţă îngrijorătoare din moment ce este al treilea an consecutiv în care se înregistrează acest fenomen. Complementar, datele din Global Climate Report întocmit de NOAA (National Oceanic and Athmospheric Administration) pentru anul 2020 arată că în topul celor mai calzi şapte ani din 1880 încoace se află… ultimii şapte ani.
Este adevărat că ierarhizarea nu respectă ordinea istorică, cel mai călduros an rămânând în continuare 2016. Dar pe locul doi urcă spectaculos anul 2020. Este același an în care Europa a înregistrat cea mai ridicată temperatura medie, cu 2,16ºC peste valoarea medie multianuală. De altfel, anul trecut s-au bifat mai multe recorduri negative. În perioada 2000-2020 pe continentul nostru s-au înregistrat cei mai călduroşi zece ani din istoria măsurătorilor, iar anul 2020 a fost cel de-al 24-alea an consecutiv când s-au înregistrat temperaturi mai mari decât valoarea medie multianuală. Accelerarea fenomenului de încălzire devine evidentă dacă luăm în calcul evoluţia sa de-a lungul timpului.
Dacă din 1910 încoace temperatura din Europa a crescut în medie cu 0,15ºC pe an, după 1981 această diferenţă s-a triplat astfel încât acum ritmul anual de creştere a temperaturii medii a ajuns la 0,47ºC. Cu siguranţă diversele restricţii cauzate de pandemia cu Sars-COV-2 au încetinit temporar procesul de încălzire globală. Dar, sub nicio formă, asta nu înseamnă eradicarea fenomenului. Datele publicate pe 2 decembrie 2020 de WMO (World Meteorological Organization) indică multiplele anomalii ale vremii care s-au petrecut anul trecut. Printre acestea, o notabilă creştere a temperaturii înregistrată în partea nordică a Asiei, în regiunea arctică siberiană.
Aici temperaturile înregistrate au fost cu peste 5ºC mai mari decât valorile medii. Valul de căldură care a cuprins Siberia a culminat pe 20 iunie când la Verkhoyansk au fost atinse 38ºC, temperatura considerată a fi cea mai ridicată care s-a înregistrat vreodată la nord de Cercul Polar Arctic. Şi la celălalt pol al frigului se aşteaptă o confirmare din partea WMO pentru un record de temperatură înregistrat pe 6 februarie 2020 la baza Esperanza: 18,4ºC. Evident, se încălzeşte şi Oceanul Planetar din moment ce peste 90% din excesul de căldură al planetei este absorbit de acesta. Ca urmare, continuă şi topirea gheţarilor. Numai Groenlanda a pierdut anul trecut peste 152 de miliarde de tone de gheaţă. Este mai puţin decât în 2019 când s-au topit 329 de miliarde de tone, dar în nici un caz nu este o veste bună.
Conform datelor culese de FAO (Food and Agriculture Organization of United Nations) şi WFP (World Food Programme) peste 50 de milioane de oameni au fost loviţi în 2020 atât de pandemia Covid-19 cât şi de dezastre naturale. Un pas important în ameliorarea degradării generale a mediului o constituie schimbarea stilului de viaţă, alături de respectarea măsurilor asumate de ţările semnatare ale Acordului de la Paris privind schimbările climatice (primul acord global obligatoriu din punct de vedere juridic). Conform datelor UNEP cei mai bogaţi 1% din populaţia globului poluează mai mult decât dublu comparativ cu poluarea produsă de 50% din populaţia săracă laolaltă. Prin urmare, echitatea socială ar trebui să devină parte integrantă a soluţiei generale pentru însănătoșirea mediului.
Foto: britannica.com, David Mark, Gerd Altmann, Hans Braxmeier (pixabay.com), friendsoftheearth.uk
http://www.autotestmagazin.ro/pactul-verde-european/
http://www.autotestmagazin.ro/moment-de-rascruce/
http://www.autotestmagazin.ro/exista-alternativa-la-mersul-cu-masina/
