Între 23 aprilie şi 15 mai, la Hotel Caro din Bucureşti este expus modelul BMW 3.0 CSL care a inaugurat în 1975 seria BMW ART CAR. Transformarea artistică a bolidului care a participat în cursa de 24h de la Le Mans îi aparţine artistului american Alexander Calder şi a fost realizată în 1975. Este anul în care la conceptul de artă în mişcare aderau artişti pasionaţi de motorsport, design şi tehnologie. Printre ei, nume sonore precum Andy Warhol.
Prezentarea primului model din seria BMW Art Car este o premieră în România. Prin urmare, a beneficiat de toate ingredientele care să o facă memorabilă. Alături de Oliver Rademacher – Director General BMW Group România şi Alexandru Șeremet – Corporate Communication Manager BMW Group România a fost prezent şi Thomas Girst – Head of Cultural Engagement BMW Group, cel care a fost implicat direct şi în ultimele 5 proiecte BMW Art Cars care aparţin artiştilor Olafur Eliasson, Jeff Koons, John Baldessari, Cao Fei şi Julie Mehretu. Proiectul artistic cu un singur exponat dar care concentrează esenţa unei mişcări artistice care a împlinit 50 de ani, face din România un reper oficial al BMW Art Car World Tour.
Acoperit de o avalanşă de culori vii, precis delimitate şi interesant amestecate, viziunea lui Alexander Calder a fost pusă în practică de artistul – vopsitor german Walter Maurer care a mai pictat şi alte modele din seria BMW Art Car. Semnătura lui este prezentă pe BMW 3.0 CSL în spate, pe partea dreaptă, undeva sub lampa de stop.
Dincolo de aspectul brutal generat nativ de toate elementele aerodinamice şi tehnice expuse ostentativ şi care îi alimentează masiv apetitul competiţional, BMW 3.0 CSL transformat de Calder într-o operă de artă este un manifest care hrăneşte în egală măsură pe pasionatul de motorsport şi pe consumatorul de experimente artistice.
Este şi primul model produs de noua divizie BMW Motorsport. Apariţia sa a surprins audienţa cu aerodinamica masivă, puternic dezvoltată, mărturie a unei preocupări intense în ceea ce priveşte performanta competiţională. Nu degeaba a primit apelativul de „Batmobile”.
BMW Art Car-ul semnat de Alexander Calder este unul dintre cele mai importante automobile care au ajuns să definească marca BMW. Inițial ar fi trebuit să fie un proiect izolat dar în loc de asta a deschis drumul către colecția BMW Art Car. Aceasta a acumulat în jumătate de secol 20 de colaborări cu unii dintre cei mai valoroși artişti contemporani.
La toate acestea se adaugă participarea automobilului la Cursa de 24 h de la Le Mans, în 1975, cursă ce avea să devină scena spectaculoasă pentru mai multe proiecte BMW Art Car. Totul a început cu visul lui Hervé Poulain. Acesta organiza licitații de artă și își dorea să concureze la cursa de 24 h de la Le Mans. Apropierea de lumea artistică și de cea a motorsportului i-a dat ideea de a convinge un artist – americanul Alexander Calder – să îi picteze o mașină de curse cu care să își facă apariția la Le Mans. Mai trebuia doar să găsească un producător care să-i susțină participarea cu o mașină plus o echipă tehnică.
Criza petrolului din acea vreme şi care seamănă binişor cu cea pe care o traversam astăzi, a determinat pe BMW să se retragă din motorsportul european. Cumva, ideea lui Poulain reușește să capete tracţiune în managementul BMW care recunoaște potenţialul proiectului. Ca urmare, BMW pune bazele unei echipe care, pe lângă Hervé Poulain, îi include și pe americanul Sam Posey (venea după o scurtă interacțiune cu F1 și Champcar/Indycar) și francezul Jean Guichet (cu o bogată experiență la Le Mans și o victorie în 1964 cu Ferrari). Un exemplar BMW 3.0 CSL, model BMW Motorsport angrenat deja în cursele de circuit este pus la dispoziţia acestei echipe dar și a artistului Alexander Calder. Se năștea astfel primul BMW Art Car.
Poulain este încurajat moderat de Calder: “Herve, câștigă! Dar pilotează cu grijă.” Mașina s-a dovedit a fi rapidă, urcând constant în clasament până pe locul 5. Totuși, după 9 ore a abandonat. Cu toate astea, efortul artistic a dat roade. Proiectul s-a bucurat de priză la public astfel încât BMW l-a continuat. Dar nu singur.
Galeria de artă condusă de Leo Castelli alături de soția lui, Ileana (născută la București – Ileana Schapira) s-a alăturat constructorului BMW și au ales următorii trei dintre cei mai mari artiști ai momentului: Frank Stella 1976, Roy Lichtenstein 1977 și apoi, după mai multe discuții, Andy Warhol 1979. Ileana, cunoscută pe finalul carierei sub numele de Ileana Sonnabend, a jucat un rol esențial în recunoașterea mai multor artiști contemporani de valoare, printre care și Andy Warhol sau Jeff Koons, lucru recunoscut și de expoziția postumă pe care MoMA New York i-a dedicat-o: „Ileana Sonnabend – Ambassador for the New”.
De atunci, colecția BMW Art Car este definită printr-o reală diversitate culturală și reunește artiști din contexte și practici foarte diferite. De la figuri majore ale artei contemporane, precum Andy Warhol, David Hockney sau Jeff Koons, la artiști cu preocupări sociale și de mediu, precum Olafur Eliasson, cunoscut pentru mesajele sale ecologiste, sau Jenny Holzer, recunoscută pentru instalațiile cu text.
Alți contributori au fost Rauschenberg sau Chia alături de artiști care reprezintă culturi și tradiții vizuale non-occidentale precum Esther Mahlangu (Africa de Sud – Ndebele nation) sau Kumantje Nelson Jagamara (artist aborigen australian). Acestora li s-au alăturat rafinatul japonez Matazo Kayama (Nihonga – pictură japoneză), John Baldessari, considerat părintele artei conceptuale, Cao Fei, care explorează arta digitală, și, cel mai recent, Julie Mehretu, născută în Etiopia și cunoscută pentru promovarea culturii africane.
„Ne bucurăm să descoperim și legături românești în proiectul BMW Art Car – de la relația dintre Calder și Brâncuși până la influența pe care Ileana Sonnabend a avut-o ca unul dintre cei mai importanți galeriști la nivel global. Este o dovadă a faptului că BMW Art Car este un proiect bogat și universal […]”, explică Alexandru Șeremet, Corporate Communication Manager BMW România.
credit foto: Dragoș Savu, Ciprian Mihai, George Drugescu
Poate te interesează și:
