Binecunoscuta şi accentuata deteriorare a calităţii aerului din marile oraşe este cauzată de fenomenul de urbanizare, care se traduce prin existenţa unor importante mase de populaţie caracterizate prin înalte solicitări de mobilitate manifestate în arealuri restrânse, rezultând o puternică creştere a volumelor de trafic.
Cele mai relevante categorii de surse de emisie din mediul urban au fost identificate ca provenind din traficul rutier, sistemele de încălzire rezidenţială, comercială şi instituţională şi, în unele cazuri, rezultate în urma unor activităţi industriale specifice.
Măsurătorile indicative reprezintă o soluţie alternativă rezonabilă pentru estimările de ordin preliminar ale impactului poluării atmosferice asupra populaţiei şi mediului din zonele şi aglomerările urbane.
În condiţiile aplicării metodelor de referinţă oficiale recomandate pentru evaluarea concentraţiilor poluanţilor atmosferici reglementaţi, prin care se urmăreşte îndeplinirea obiectivelor de calitate a datelor prevăzute în Legea nr.104/2011 în vigoare privind calitatea aerului înconjurător care transpune, implementează şi impune în legislaţia naţională prevederile Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa, măsurătorile indicative se constituie în mijloace complementare de verificare şi validare a rezultatelor obţinute cu sistemele de monitorizare existente, pentru realizarea de estimări operative în zonele potenţial critice din punct de vedere al poluării aerului, în studiile de urbanism sau cele de inginerie a mediului.
Dacă măsurătorile în puncte fixe cu statut permanent stau în sarcina autorităţilor locale de mediu, singura organizaţie cu preocupări constante şi consecvente de cercetare experimentală în domeniul evaluării nivelului de trafic şi poluare prin măsurători indicative în Bucureşti şi alte aglomerări urbane în ultimele aproape două decenii şi jumătate este Registrul Auto Român, prin Departamentul Cercetare.
Evaluarea nivelului de trafic şi poluare prin metode experimentale reprezintă demersul de evidenţiere a impactului surselor mobile provenite din traficul rutier asupra calităţii aerului ambiant, prin măsurători indicative de trafic şi imisie realizate prin folosirea unui autolaborator special instrumentat.
Prin utilizarea unei metodologii şi instrumentaţii de monitorizare performante, se realizează măsurarea-înregistrarea continuă şi în timp real a concentraţiilor atmosferice de poluanţi şi a condiţiilor de dispersie (micrometeorologice) din proximitatea arterelor de circulaţie studiate, precum şi a parametrilor de trafic, în vederea evaluării impactului poluant la microscară indus de traficul rutier asupra calităţii aerului ambiant (fig.1).
În cadrul campaniilor de monitorizare indicativă a calităţii aerului cu autolaboratorul RAR, începute în anul 1998, ca poluant de referinţă a fost selectat monoxidul de carbon (CO), ţinând cont de următoarele aspecte caracteristice:
- monoxidul de carbon este un compus inert, nereactiv din punct de vedere fotochimic în atmosferă la scara spaţio-temporală urbană, fără surse de emisie naturale sau procese de disipaţie semnificative – durata medie de viaţă atmosferică a moleculei de CO este de circa două luni, procesul dominant de disipaţie chimică fiind cel generat de reacţia cu radicalul hidroxil (OH);
- traficul rutier reprezintă în mod pregnant cea mai importantă categorie de surse de emisie a acestui poluant în atmosfera urbană, poluantul în cauză constituindu-se într-un veritabil „gaz trasor” privind impactul atmosferic indus de circulaţia autovehiculelor şi un indicator ambiental direct al intensităţii acesteia;
- monoxidul de carbon reprezintă un poluant deosebit de important din punct de vedere al efectelor acute asupra sănătăţii populaţiei.
Monitoarele ambientale pentru oxizii de azot NOx (NO şi NO2), precum şi pentru particulele în suspensie PM, au fost selectate ţinând cont de gravitatea situaţiei cauzate de procedura de infringement înainte de sesizarea Curţii Europene de Justiţie pentru sancţionarea inclusiv financiară importantă a statului român, în care se afla municipiul Bucureşti, alături de alte două mari aglomerări urbane din ţară, privitor la aceşti poluanţi.
În ceea ce priveşte impactul asupra calităţii aerului la nivelul mediu de respiraţie al pietonilor stradali şi al fondului urban de poluare afectând majoritatea rezidenţilor din metropola bucureşteană, traficul rutier deţine în mod incontestabil rolul de lider net majoritar, contribuţiile relative ale traficului rutier pentru zona centrală a municipiului Bucureşti fiind apreciate la peste 90% pentru NOx şi 75% pentru PM-10 (pulberi în suspensie inhalabile cu diametrul aerodinamic echivalent mai mic sau egal cu 10 microni).
În prezenţa luminii, hidrocarburile volatile reacţionează intens cu alţi poluanţi (îndeosebi cu NOx), fiind precursorii primari ai formării ozonului troposferic şi particulelor în suspensie, care reprezintă principalii componenţi ai smogului fotochimic.
Există aproximativ 150 de compuşi cu această proprietate, predominând hidrocarburile cu 4-12 atomi de carbon (parafine, aromatice), unele dintre ele având potenţial cancerigen (îndeosebi benzenul – C6H6, dar şi toluenul – C7H8, xilenul – C8H10 şi izoprenul – C5H8 ).
Ozonul devine o ameninţare pentru sănătate când se acumulează în troposferă (partea inferioară a atmosferei), cauzând probleme respiratorii. În plus, concentraţii crescute ale ozonului troposferic pot avea impact asupra culturilor agricole şi clădirilor.
Deşi din punctul de vedere al respectării normelor de calitate a aerului ambiant în vigoare specificate în Legea nr.104/2011, prezenţa atmosferică a poluanţilor NO2 (bioxid de azot) şi PM-10 pe teritoriul municipiului Bucureşti cauzează cele mai numeroase şi mai importante neconformităţi, într-o configuraţie multi-sursă de mare complexitate cum este cea a arealurilor marilor aglomerări urbane, contribuţia relativă (aria de responsabilitate) a traficului rutier la geneza acestor poluanţi nu este singulară şi uneori nici majoritară, după cum este evidenţiat şi în studiile recente complexe realizate sub egida Agenţiei Europene de Mediu (EEA) şi Centrului Tematic European privind Poluarea Aerului şi Diminuarea Schimbărilor Climatice (ETC/ACM).
În acest context, a fost selectat şi monitorul ambiental pentru bioxidul de sulf (SO2) şi hidrogenul sulfurat (H2S), menit să evidenţieze impactul poluant asupra calităţii aerului ambiant atribuibil şi altor categorii de surse de emisie antropogenice diferite de traficul rutier: activităţi industriale şi de prestări servicii, sisteme de încălzire rezidenţială, comercială şi instituţională, managementul deşeurilor.
Text: ing. Octavian Datculescu, Departamentul Cercetare
http://www.autotestmagazin.ro/masinile-englezesti-in-etapa-post-brexit-explicatiile-directorului-adjunct-al-rar/
http://www.autotestmagazin.ro/rar-nu-elibereaza-documentele-necesare-inmatricularii-in-romania-pentru-vehicule-scoase-din-uz/
http://www.autotestmagazin.ro/reguli-stricte-la-rar-info-cum-obtii-duplicatul-civ/
http://www.autotestmagazin.ro/se-schimba-regulile-privind-anularea-programarilor-la-rar/
