Răscruce de drumuri

0
31

400.000 de decese premature înregistrate anual în Europa au ca principală cauză poluarea excesivă a aerului. În București vignieta Oxigen îşi propune să restricţioneze utilizarea autovehiculelor puternic poluante. Tot ce se întâmplă astăzi la nivel politic, economic sau administrativ este subordonat principiului cauză–efect care ne-a adus în pragul unei evidente și reale crize ecologice.

Fără a ne propune să nuanţăm cu precizie impactul asupra populaţiei globului pe care îl poate genera încălzirea globală sau poluarea exacerbată este clar că ne aflăm la o răscruce de drumuri. Una importantă. De aceea, în ultima vreme, din ce în ce mai multe voci se aud din ce în ce mai apăsat de peste tot în lume în încercarea de a coagula şi de a antrena voinţa întregului mapamond în misiunea vindecării mediului înconjurător. Cu gândul la cele trei hectare de pădure românească rase în fiecare oră de braconieri, la cele 30°C pe care le avem în termometre la mijloc de octombrie,  momentul pentru acţiuni concrete pare să fi venit deja. Raportul 23 al Curții de Conturi Europene, elaborat anul trecut, prezintă o situaţie îngrijorătoare cu privire la nivelul de poluare, mai ales în zonele urbane. Traficul auto (inclusiv pulberi eliberate în timpul procesului de frânare de la anvelope și plăcuțe), sectorul energetic, sistemele de termoficare bazate pe arderea combustibililor fosili precum şi alte activităţi industriale ne expun la poluanţi atmosferici dintre cei mai toxici. Organizaţia Mon­dială a Sănătăţii (OMS) a semnalat patru agenţi toxici cu impact major asupra sănătăţii noastre: particulele în suspensie (PM), dioxidul de azot (NO2), dioxidul de sulf (SO2) şi ozonul de la nivelul solului (O3). PM cuprind particule solide şi lichide aflate în suspensie în aer, de la sarea de mare sau polen până la substanţe cancerigene precum negrul de fum. În funcţie de dimensiuni, PM sunt grupate în două mari categorii: PM10 (particule grosiere cu diametrul de până la 10 µm) şi PM2,5 (particule fine cu diametrul de până la 2,5 µm).

NO2 face parte din gama oxizilor de azot (NOX) şi este un gaz toxic de culoare brun-roșcat eliberat în atmosferă cu precădere de motoarele diesel. SO2  este tot un gaz toxic, cu miros pătrunzător, rezultat în urma activităţilor din sectorul energetic. O3 numit şi ozon troposferic nu este „ozonul bun”, cel stratosferic. Este vorba despre un gaz care se formează foarte aproape de nivelul solului prin reacţii chimice cu diverşi poluanţi (de exemplu NOX), în prezenţa luminii solare. În ceea ce priveşte impactul asupra sănătăţii, inhalarea acestor substanţe poate declanşa afecţiuni precum atacul cerebral (PM2,5), boli respiratorii (toate), cancer pulmonar (PM), boli cardiovasculare (O3, PM, SO2) sau boli hepatice și de sânge (NO2). Având în vedere riscurile pe care le prezintă aceşti compuşi existenți în atmosferă, orice măsuri care se iau la nivel european, regional, zonal sau local sunt binevenite pentru noi toți, indiferent unde ne-am afla. Acuzată că ar fi un factor poluator major, industria auto caută cu fervoare soluţii pentru a se imacula de toată pleiada de noxe care îi aureolează existența. O creştere la nivel european cu 90,9% a vânzărilor de maşini electrice şi cu 36,5% a celor hibrid în primul semestru din 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conturează clar direcţia în care ne îndreptăm. Totuşi, peste 125.000 de automobile cu propulsie exclusiv electrică şi aproape 400.000 cu propulsie hibridă nu reprezintă un parc auto semnificativ dacă ne raportăm la o piaţă de 8.183.562 unităţi vândute până în luna iunie, inclusiv, la nivelul întregii Comunităţi Europene. În România trendul este cvasi-asemănător. 4.724 modele hibrid şi electrice au fost vândute în total până la finalul lunii septembrie, ceea ce reprezintă doar 3,7% din totalul vânzări lor de autoturisme. Vestea îmbucurătoare este că, deși puţine, ele reprezintă o creştere cu aproape 62% faţă de perioada similară a anului trecut. Cu puţin ajutor guvernamental legat de infrastructura necesară pentru alimentarea acestui nou tip de automobile, sunt şanse ca în viitorul nu foarte îndepărtat să vedem maşini cu motoare cu combustie internă doar expuse în muzee sau în cadrul unor evenimente șic, cu tentă retro-nostalgică.

Text: George Drugescu / Foto: bucharestcityinfo.com, wired.com, trotec24.ro, indoor.lbl.gov, futura-sciences.com, uia-initiative.eu, VW

Articolul precedentOpel Corsa, modelul cu inimă de leu
Articolul următorBMW iX3, autonomie de 440 de kilometri
Avatar
Revista Auto Test este o publicaţie lunară de specialitate editată de Registrul Auto Român și se află în cel de-al 28-lea an de apariţie. Auto Test s-a impus drept o revistă profesionistă în peisajul presei auto din România şi se bucură de o bună reputaţie printre advertiseri, importatori de automobile şi cititori. Articolele profesionist realizate tratează prezentări şi teste de automobile, cele mai recente evenimente şi tehnologii din domeniu, subiecte de istorie auto şi de divertisment, studii de cercetare socio-psihologică, informaţii referitoare la serviciile şi reglementările adoptate de RAR, informaţii practice pentru automobilişti. Auto Test beneficiază de un conţinut diversificat şi de grafică permanent actualizată, menite să ţină pasul cu tendinţele moderne ale publicisticii şi cu exigenţele cititorilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.


cinci − 4 =