Nu-i vorba despre un tablou pastoral cu personaje idilice și albăstrele ci doar despre noua imagine a lui VW Polo.
După spusele oficialilor, ADN-ul noului design definit de Walter de Silva pentru grupul Volkswagen, întâlnit prima dată pe reînviatul Scirocco, și implementat de Klaus Bischoff pentru brand, nu are rolul să facă din VW Polo unul dintre modelele comandate sau simpatice, ci să-i dea o consistentă doză de maturitate. Ideea este că din orice unghi ar fi privit este ușor de recunoscut ca membru al familiei Volkswagen după… fața sa. Partea frontală este „mult mai tri-dimensională” fapt care îi oferă un aspect sportiv datorită reproiectării paraşocului şi a extinderii suprafeței inferioare de admisie a aerului. Iar începând de la al doilea nivel de echipare apar ornamente orizontale cromate pentru cele două grile și cele două proiectoare de ceaţă ceea ce face ca Polo să pară mai lat.
În spate, lățimea mașinii este marcată de o structură orizontală curățată de brizbrizuri stilistice dar marcată de suprafața largă destinată plăcuţei de înmatriculare. Blocurile optice din spate au fost redesenate și sunt acum încorporate în paraşoc contribuind la impresia de lăţime extinsă. Pe de altă parte, cotele de gabarit se înscriu în trendul actual, acela de extindere a lungimii și lățimii caroseriei, cu 54 mm, respectiv 32 mm, în timp ce înălțimea scade cu 13 mm față de generația anterioară dar care nu afectează persoanele trecute de 1,8 metri să conducă fără grija atingerii plafonului cu creștetul.
Ca o concluzie, designul în sine poate fi definit ca tăios, cu linii precise și fără tertipuri stilistice pentru a câștiga popularitate. După cum spuneau designerii, în cazul de față mai puțin poate însemna mai mult, afirmația putând fi considerată un semn de maturizare al modelului de clasă subcompactă mai ales când în balanța alegerilor atârnă greu și faptul că nemților li s-a dus buhul pentru valoarea de revânzare a modelelor din grup.
Interiorul actualului VW Polo a avut parte de ceva retușuri din punct de vedere vizual și ergonomic. Este vorba în principal de dispunerea instrumentelor de bord şi de consola centrală. Împreună cu noul volan în trei spițe din clasa „fratelui” mai mare Golf ies în evidență și noile clustere ale instrumentelor de bord care dau un efect vizual 3D făcând cadranele ușor de urmărit indiferent de intensitatea luminii exterioare. Comenzile de pe consola centrală au fost dispuse intuitiv. Mai exact, sub fantele de aer se află un panou de control care a fost extins de la șapte la nouă butoane în mijlocul acestora aflându-se cel destinat luminilor de avarie. Și remarcabil este faptul că din ipostaza șoferului realizezi că totul este cât se poate de simplu de folosit. La modelul testat cromatica duală este cea care definește cabina însă este specific nivelului de echipare Fresh, alături de celelalte trei standard ale gamei, acesta fiind și unul „mai” special destinat momentului lansării pe piața europeană. S-ar putea să vă sune cunoscut pentru că aceeași rețetă de lansare au mai avut-o Up! și Beetle. Alte puncte de reper ale acestui nivel de echipare sunt pedalele gen aluminiu, scaunele cu tentă sport și jantele de 16 inch cu anvelope 215/45 R16. Referitor la scaune, pentru o persoană înaltă, oferă o poziție de condus confortabilă, cu mențiunea că în spatele acesteia, pe banchetă, cu greu ar putea sta o persoană adultă. Oglinzile laterale par mari văzute din față însă din perspectiva celui de la volan descoperiți că nu sunt chiar așa. Nu-i nimic, compensați vizibilitatea în spate cu ajutorul celei de plafon.
Modelul de test a fost animat de cel mai mic motor TSI lansat pe piață de către VW, cel de 1,2 litri, ce dezvoltă 90 CP la 4900 rpm și, partea bună, întrunește normele EURO6. Consumul combinat de combustibil declarat de către constructor ar fi de 4,7 l/100 km, însă, în ciuda eforturilor de a merge cât mai econom dar fără să renunț la confortul minim personal, am obținut unul de aproximativ 7,0 litri, ce-i drept cu destulă ploaie și un regim de condus foarte apropiat de cel casnic presărat cu câteva pusee de adrenalină. Și asta cu sistemul Start/Stop menținut permanent și care, trebuie să recunosc, a fost eficient fără să inducă o stare de nervozitate. Este ușor de observat că motorul, ajutat de transmisia manuală cu 5+1 raporturi, este suficient de „elastic” pentru evoluții în diferite regimuri de rulare, un aport consistent fiind adus de către supraalimentare având drept rezultat un cuplu motor de 160 Nm obținut în intervalul de la 1.500 și până la 4.000 rpm. Cu alte cuvinte, pentru un benzinar, reprezintă un compromis viabil între consum și performanță ce poate influența destulă lume în alegerea unui automobil nou. Direcția asistată electric și setările suspensiei oferă destule argumente pro pentru drumurile în oraș, mai ales că zgomotul la rulare este nesemnificativ, și chiar și în „afară”, cu condiția să nu urcați prea mult în ture. Iar dacă vă hotărâți să plecați în vacanță să nu priviți cu neîncredere volumul portbagajului. Dacă ridicați podeaua acestuia, sau chiar renunțați la ea, veți avea o supriză plăcută.
Drive-test realizat de Radu Buhăniță
Foto: Tibi Mînzu
