Tristă ironie…

0
58

COVID-19

Distanțare socială, reducere masivă a activităților economice, diminuare până la cote de avarie a transportului de toate felurile – toate reprezintă efectele colaterale ale pandemiei cu noul coronavirus. Se conturează și un mecanism funest: cu cât crește numărul persoanelor care respiră mai greu în urma infectării cu COVID-19, cu atât mai bine respiră planeta.

COVID-19

Suntem în stare de urgenţă. Coronavirusul reordonează viaţa noastră în moduri de neimaginat în urmă cu doar câteva luni. Autoizolare, muncă de acasă, interdicţii diverse impuse prin ordonanţe militare, oprirea până la zero a unor ramuri industriale precum HORECA, saloanele de înfrumuseţare sau cabinetele stomatologice – totul pentru a stopa pandemia ce pare fără leac pe termen scurt. Nunţi, botezuri şi înmormântări cu maxim opt participanţi, obligativitatea rămânerii la domiciliu cu excepţia câtorva cazuri clar definite în declaraţia pe proprie răspundere pe care trebuie să o completăm înainte de a ieşi pe uşă, închiderea mall-urilor, dar mai ales a tuturor formelor de învăţământ, inclusiv creşe şi grădiniţe, ne obligă la o reorganizare profundă a rutinei zilnice, dar şi a propriei vieţi.

COVID-19

Efectele imobilizării populaţiei la domiciliu are însă şi efecte pozitive. Pentru planetă. Reducerea activităţilor industriale, a zborurilor, a transportului rutier şi maritim creează scenariul unei reduceri semnificative a emisiilor poluante. Desigur, ar fi o greşeală să considerăm că acest lucru va amâna sau anula procesul de încălzire globală. Însă este cert faptul că planeta respiră. Până şi în Bucureşti, din cei 9 senzori care formează reţeaua Aer Live, toţi aveau ieri după-amiază culoarea verde. Suntem, de foarte puțină vreme, în alt scenariu din punct de vedere al poluării faţă de cel cu care eram obişnuiţi. Un scenariu sumbru, discret mediatizat, care se face vinovat anual de decesul prematur a circa 400.000 de europeni. Particulele PM2,5 au o contribuție semnificativă în acest proces.

COVID-19

Dar este bine să nu uităm de restul „cocktailului” devastator pe care îl serveam ori de câte ori tragem aer în piept: PM10, NO2, SO2, CO şi O3 (ozon troposferic). Cu un total de aproape 2 milioane de persoane infectate până în prezent şi aproape 115.000 de decese la nivel mondial (cifre care cresc de la o zi la alta), pandemia de COVID-19, dacă va fi scăpată de sub control, ar putea concura de la egal la egal cu poluarea. Atunci, de ce să tratăm tema poluării atât de relaxat şi atât de grijuliu etapizat, pe decenii, când efectul nociv al acesteia este cât se poate de concret şi de elocvent pe termen scurt şi mediu?… European Health Public Alliance (EHPA) susține că răul este deja făcut din moment ce poluarea reprezintă un factor de risc puternic de îmbolnăvire a plămânilor şi inimii, ambele afecţiuni fiind corelate cu probabilitatea mare de deces în caz de infectare cu COVID-19.

COVID-19

Măsurile de distanţare socială adoptate de toate guvernele ale căror ţări se confruntă cu această pandemie au golit străzile oraşelor. Au redus la minimul esenţial şi economiile acestor țări şi au trimis acasă zeci de milioane de oameni, inclusiv în Statele Unite. Singurul beneficiar al acestei stări cu iz apocaliptic pare a fi mediul. Impactul asupra calităţii aerului este unul major. În Milano, concentraţia medie NO2, a scăzut în martie cu circa 24% comparativ cu luna precedentă. La fel s-a întâmplat şi în Bergamo (-47% în perioada 16-22 martie comparativ cu perioada similară din 2019), Roma (–26% până la –35% în martie faţă de aceeaşi perioadă din 2019), Barcelona şi Lisabona (–40% de la o săptămână la alta), Madrid (–56% de la o săptămână la alta, după ce guvernul a declarat starea de urgenţă). România nu face excepție. Bucureştiul respiră, în sfârşit, aer curat. Scăderi de până la –52% de la o săptămână la alta a poluării cu NO2 şi un minim istoric la concentraţia de PM2,5 – 1 µg/m3 pe 24 februarie stau mărturie că aerul din Capitala este mai curat. (Este adevărat că maximul istoric s-a înregistrat doar câteva zile mai târziu, pe 2 martie când a fost atinsă valoarea de 485 µg/m3. Conform datelor www.aerlive.ro în perioada 10 martie – 8 aprilie s-au înregistrat 8 episoade de poluare cu valori mai mari de 50 µg/m3 pentru PM10 și 15 episoade cu depășiri peste 35 µg/m3 pentru PM2.5. Acestea nu par a avea nimic în comun cu transportul rutier din moment ce depăşirile au fost înregistrate fie în primele ore ale dimineţii, fie în decursul nopţii şi au durat în medie 3-4 ore.) Comparativ cu valoarea medie a concentraţiei de NO2 din luna ianuarie, aceasta a scăzut în ultima săptămână din martie cu -191% în Bucureşti. Se respiră mai bine şi în alte oraşe din România unde acelaşi indicator a suferit, tot în scădere, variaţii majore: Braşov –208%, Cluj-Napoca –191%, Craiova –214%, Iaşi –180%, Suceava –228% şi Timişoara –165%.

Date preluate de la European Environment Agency (EEA)

Foto: www.europeanbestdestinations.com, www.foreignpolicy.com, www.rfi.fr, www.technologyreview.com,www.samitivejhospitals.com

http://www.autotestmagazin.ro/mediu-schimbari-majore/

http://www.autotestmagazin.ro/copiii-si-noxele-vesti-ingrijoratoare/

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.


cinci × 3 =