Fără să ne dăm seama, în acest mileniu al electronicii, ne-am trezit într-un cerc al unor 48 de ore în care suntem dependenți de priză.
Pare ciudată fraza de mai sus, dar să facem o socoteală simplă a electronicelor de care, mai nou, depindem zilnic și a timpului lor de viață între două încărcări consecutive: telefonul mobil (smartphone) are o durată a bateriei între două încărcări, de aproximativ 40-48 de ore, laptop-ul la fel, tableta identic, iar smartwatch-ul așijderea. În această grupă, a venit un nou membru: autovehiculul electric. Și uite așa, pe nebănuite, intrăm în hora prizelor și a celor 48 de ore.
Din grupa de mai sus, vechii membri ne sunt binecunoscuți și ne-am obișnuit cu cerințele și comportamentul lor, să vedem însă care este „aportul” noului venit, al autovehiculului electric. Avem la dispoziție un Nissan Leaf. Am parcurs deja 500 de kilometri, iar surprizele nu s-au lăsat aşteptate.
Deși distanța parcursă este mică, pot să spun fără emoție că un autovehicul electric îți va demola toate marile cutume pe care le ai de la condusul autovehiculului clasic. Voi enumera doar câteva.
Primul obicei pe care îl demontează este autonomia și modul de înțelegere a ei. Astfel, cu acesta nu mai are rost să calculezi câți kilometri mai merge, ci orele/minutele pe care le mai ai până la epuizarea bateriei. Așa cum la telefonul mobil nu calculezi numărul apelurilor pe care le poți face, ci cât ține bateria, tot așa și la autovehiculul electric numărul de kilometri este irelevant, pentru că acesta variază continuu, fiind sensibil la orice consumator nou activezi.
Al doilea concept major demolat este celebrul dicton „încearcă să simți mașina”. Astfel, condusul după simțul auditiv, prin care reacționezi la zgomotul motorului, combinat cu cel vizual prin care urmărești turometrul, a dispărut complet. Motorul nu scoate nici un sunet, iar turometrul nu mai există.
Un alt concept detronat este condusul economic la binecunoscuta viteză constantă de 110 km/h, în condițiile „ideale” de mediu și aderență. De fapt, nu numai că acest preconcept dispare ci, întreaga paradigmă a mersului economic se modifică fundamental. Practic, exagerând puțin, modul economic este doar atunci când consumatorii sunt reduși la minim, iar toate comenzile mașinii sunt puse pe regenerare și tu ai piciorul ridicat de pe accelerație.
În partea de început a erei automobilului, temerarii posesori, care renunțaseră la trăsuri și calești, nu aveau unde să alimenteze, iar la potcovărie nu mai aveau de ce să meargă în cazul defecțiunilor. Tot așa, într-o paralelă largă, posesorii de automobile electrice azi sunt niște adevărați pionieri temerari, care își asumă viteza evoluțiilor tehnologice, care nu prea au multe variante unde să își realimenteze mașina, iar în cazul unei defecțiuni sau tamponări cât de mici sunt obligați să meargă doar la service-uri specializate și autorizate pentru autovehicule electrice. Sper ca în viitor să nu ajungem la „nebunia” telefoanelor electrice unde fiecare producător are mufele și încărcătoarele lui. Iar apropo de alimentare, în căutarea plină de suspans a punctelor cu prize, am descoperit informații bune pe masinalelectrica.ro.
Voi parcurge un test de anduranță, alături de Nissan Leaf și de temerarii posesori de mașini electrice, urmând să vă împărtășesc tuturor momentele acestei aventuri. Până atunci, bun venit în lumea celor 48 de ore!
Foto: Emanuel Ilina
http://www.autotestmagazin.ro/test-audi-q8-easy-winter-by-audi-q8/
http://www.autotestmagazin.ro/dacia-duster-5yearschallenge/
