„Începem cu 20 km/h, continuăm cu 40 km/h, 60 km/h…”, se aude vocea inginerului Tiberiu Ioniță, încercând să-și mascheze emoțiile. Este o zi importantă pentru el, una în care organizează testări tehnice experimentale asupra unui vehicul de transport marfă (autoutilitară N1), necesare pentru elaborarea tezei de doctorat.
Ne aflăm la Centrul Tehnic de la Merișani, un loc ideal pentru astfel de operațiuni: un „uriaș tăcut” în care mașinile pot să „muște” fără probleme din asfalt, motoarele pot fi turate în voie, iar frânele pot fi testate în fel și fel de scenarii, fără teama că cineva ar putea fi deranjat de zgomot.
Lucrarea lui Tiberiu Ioniță, șeful reprezentanței RAR Vrancea, are titlul „Cercetări privind influența calității modificărilor sistemului de suspensie al autoutilitarelor (≤ 3,5 t) asupra mediului și siguranței rutiere”. Este o temă asupra căreia a reflectat mult timp, iar alegerea ei a fost influențată și de activitatea sa de la RAR. Și-a pus multe întrebări, iar acestea au devenit punctul de plecare al unui parcurs academic solid și al unei cercetări cu aplicabilitate directă în domeniul siguranței rutiere.
Cum v-ați ales acest subiect pentru teza de doctorat?
Ideea acestei teme mi-a venit în momentul în care am constatat anumite probleme din cazurile pe care le-am întâlnit în activitatea de la Registrul Auto Român, mă refer aici la modificarea suspensiei la autovehiculele autoutilitare ușoare. În plus, am observat și în trafic anumite cazuri de supraîncărcare. În prima fază vorbim despre modificarea suspensiei prin springuirea arcurilor (n.r. creșterea rigidității și modificarea elasticității arcurilor) și adăugarea de foi lamelare. Eu am început să lucrez la Registrul Auto Român în anul 2013, pe postul de mecanic, iar în anul 2014 am început cursurile facultății de Inginerie Mecanică din Brașov, specializarea Autovehicule Rutiere, pentru că mi-a plăcut mereu să învăț și să aprofundez acest domeniu.
După ce am devenit inspector la Registrul Auto Român, am înțeles mai bine ce înseamnă această problemă. Am întâlnit multe cazuri în care solicitanții respinși reveneau după ce remediau problema, eliminând temporar suspensia adăugată suplimentar, dar după ce primeau „bun tehnic”, unii dintre ei reveneau la vechile obiceiuri și adăugau suspensia suplimentară.
- Drd. ing. Ioniță Daniel Tiberiu: „Mi-au plăcut mașinile din copilărie, am învățat la un liceu de profil, iar apoi am continuat cu o școală tehnică. După ce m-am angajat la RAR, am urmat cursurile de inspector, iar ulterior am decis să aprofundez domeniul prin studii universitare.”
Teste complexe pe circuitul de la Merișani
Când ați început să lucrați la această teză și cine sunt cei care vă ajută?
Am început în anul 2020, după ce am terminat studiile de master. Un rol extrem de important în luarea acestei decizii l-au avut profesorii mei. Primul care m-a îndrumat spre doctorat este marele profesor Radu Gheorghe, de Rezistența Materialelor, de la Universitatea din Brașov.
Coordonatorul tezei este profesorul doctor inginer Anghel Chiru. Din această echipă fac parte și profesorul Nicolae Ispas, cu care am fost și la Merișani, profesorul Dinu Covaciu, profesorul Dan Trușcă – cu dumnealui am organizat foarte multe teste privind reconstrucția accidentelor de circulație, cursuri de PC-Crash și despre tot ce înseamnă cazuistica și dinamica vehiculelor supraîncărcate sau dinamica accidentelor de circulație.
Aș vrea să-l numesc aici, cu mare emoție, și pe Dragoș Dima, un profesor excepțional care din păcate nu se mai află printre noi. Era un expert tehnic criminalist foarte bun și am avut extrem de multe lucruri de învățat de la el.
- Drd. ing. Ioniță Daniel Tiberiu: „Nu mi-am dorit doar să constat o problemă, ci să vin cu o soluție aplicabilă în practică.”
Știu că ați făcut anumite teste și la reprezentanța din Voluntari, dar aș vrea să detaliați ce ați urmărit pe circuitul de la Merișani.
Aplicație inteligentă pentru monitorizare
Testele s-au concentrat pe un vehicul autoutilitar, Renault Master, din categoria N1, cu masa de până la 3,5 tone. Am vrut să verificăm gradul de manevrabilitate, frânare la rece, frânare în condițiile de încălzire a anvelopelor și a sistemului de frânare, scenarii cu vehiculul supraîncărcat, adică depășind masa maximă total autorizată. Au fost cazuri în care chiar i-am dublat masa utilă pentru a-i verifica comportamentul dinamic. Am avut vehiculul nu doar supraîncărcat, ci și încărcat la masa maximă total autorizată. Unele teste au fost efectuate și după l-am descărcat, adică la masa proprie. Am avut multe dispozitive care au filmat și monitorizat acest test pentru că am încercat să avem o cantitate mare de informații, ca să putem selecta ceea ce ne va fi util și de calitate.
- Citește și: RAR, gazdă istorică pentru Dacia 1300
Care sunt următorii pași?
Sunt convins că putem realiza un dispozitiv care să ajute foarte mult și care să măsoare și să stocheze informațiile privind supraîncărcarea. Mă gândesc ca acest „kilograf” să fie în paralel sau integrat în tahograf. Vorbim despre un sistem complex, care va monitoriza și înregistra orice abatere de la specificațiile producătorului. Un alt aspect, extrem de important, este că organele de control vor putea face verificări foarte ușor, cu ajutorul unei aplicații instalate pe un smartphone și nu va mai fi nevoie ca vehiculul să fie oprit în trafic.
O soluție cu potențial pentru întreaga industrie auto
Cum va funcționa?
După ce numărul de înmatriculare va fi introdus în această aplicație, aceasta va genera un traseu al respectivului autovehicul și va oferi informații despre încărcarea sau, după caz, supraîncărcarea respectivului autovehicul. Aplicația va permite și stocarea datelor, ceea ce o va face utilă pentru control, dar și pentru prevenție. După aceste teste, va trebui să centralizăm și să analizăm rezultatele, iar apoi le vom integra în această lucrare de doctorat pentru a putea realiza și ultimul aspect al lucrării, acest dispozitiv. Eu sunt convins că rezultatul va fi extrem de util pentru constructorii de autovehicule sau pentru cei care doresc să monteze astfel de dispozitive pe vehicule pentru a limita supraîncărcarea.
Pe parcursul cercetărilor și în urma discuțiilor și participării la evenimente, congrese și conferințe internaționale, am găsit mulți oameni interesați de această idee, inclusiv reprezentanți ai unor vânzători de autovehicule sau ai unor carosieri autorizați. Unii dintre ei sunt interesați să monteze astfel de dispozitive. Sunt chiar în discuții cu un producător de autovehicule pentru testarea pe un lot pilot. Este un pas important către implementare și, ulterior, către posibilitatea brevetării.
Impactul asupra transportului și controlului rutier
Ce urmează după această fază de testare?
Voi intra în laborator împreună cu echipa și vom încerca să selectăm cele mai importante date și să le interpretăm, în așa fel încât tot ce am realizat acolo să poată fi înțeles și analizat corect. Vreau să vă spun că o teză de doctorat nu are doar o componentă de cercetare. Aici vorbim și despre conștientizarea posesorilor de autovehicule și a participanților la trafic de a înțelege ce înseamnă poluarea și siguranța circulației rutiere. Cred că o teză de doctorat are și rolul de a oferi plusvaloare, de a ajuta societatea și de a propune anumite soluții pentru rezolvarea problemelor cu care ne confruntăm în zona auto.
Ați avut emoții în timpul testelor?
Nu doar la Merișani am avut emoții, pot să spun că întreaga perioadă a fost una extrem de încărcată. Am o responsabilitate și vreau ca acest drum să fie unul de succes. Simt că am o datorie și față de echipa cu care lucrez. Sunt aici profesori, doctoranzi, studenți din cadrul Universității, dar și colegi din cadrul Registrului Auto Român. Pentru acest proiect am apelat și la colaboratori. Unul dintre ei este Lucian Vidrașcu, fost angajat la companiile Facebook și Apple, care a lucrat la serverele din Alaska. Vreau să le mulțumesc tuturor pentru ajutor și implicare.
- Parteneri instituționali: Registrul Auto Român – R.A., Universitatea Transilvania din Brașov (Facultatea de Inginerie Mecanică, Școala Doctorală Interdisciplinară), SIAR – Societatea Inginerilor de Automobile din România.
