Dacia și roboții continua parteneriatul. Introducerea roboților în existența oamenilor a produs fiori. Multe filme prezintă situații din viitor când aceștia porneau la luptă împotriva omenirii. Realitatea este, însă, mai blândă și mai pragmatică. Brațe mari, poziționate pe un stativ fix, diferite de formele antropoide prezentate în filme, preiau sarcinile cele mai dificile pe care trebuiau să le îndeplinească operatorii umani.
În urma unei vizite la Uzina Dacia – Mioveni, unde se fabrică o parte din modelele Dacia (Logan, Sandero, Duster) am avut ocazia să asistăm și la o prezentare făcută de domnul Nicolas Maure, preşedinte director general Dacia şi director general Grup Renault România. Acesta a expus evoluţia de pe platforma industriala din Mioveni, cât şi planurile de viitor ale producătorului Dacia, parte a alianţei Renault – Nissan.
Am aflat, prin urmare, că pe platforma industrială procesul de modernizare – automatizare o să fie continuat şi în viitor. Urmează ca pe linia de producţie procentul de circa 5% din prezent să ajungă la 20% în următorii ani. Pentru această modernizare, între anii 2000 şi 2014 investiţiile s-au ridicat la aproape 1,9 miliarde euro. Continuarea procesului de introducere a roboţilor în liniile de fabricaţie, o să aibă ca direcţie prioritară Uzina Vehicule (Presaj, Caroserie, Vopsitorie, Montaj).
Aceste automatizări au vizat şi vizează în continuare posturile solicitante unde operatorii sunt nevoiţi să manevreze piese mai mari ce implică mişcări incomode, dificile şi obositoare din punct de vedere ergonomic. Deoarece o parte a proceselor de producţie urmează să fie preluate de roboţi, o să existe şi o reducere de personal pe secţiile respective. Aceasta ca şi în trecut o să fie bazată pe voluntariat prin oferirea unor pachete compensatorii, tentante mai ales pentru cei aflaţi aproape de vârsta pensionării. Concomitent o să aibă loc şi o redistribuire a personalului către alte secţii. Un exemplu ar fi secţia de motoare din cadrul Uzinei Mecanică şi Şasiuri. Datorită dezvoltării acestei capacităţi de producţie, o să fie necesară o suplimentare a numărului de operatori (oameni).
Referitor la posibilitatea de a fi produs şi în România modelul Kwid, care a fost dezvoltat și produs în prezent în India. Acesta este o mașina destinată traficului urban, care este cumva așteptata și pe piața noastră. Cu toate acestea Nicolas Maure a infirmat acesta variantă, în ciuda limbajului de design “Dacia” pe care îl oferă privitorilor. Prin urmare visele unora, poate chiar și ale mele, de a apărea în viitor și un model sport, sunt utopice, atâta timp cât un model economic de oraș nu urmează să fie produs in gama Dacia. Un alt punct atins în timpul discuţiei a fost cel legat de absenţa autostrăzilor care îngreunează în prezent desfăşurarea activităţilor de distribuţie atât către granița de Vest cât şi către Est spre portul din Constanța. Această problemă nu este o noutate pentru ţara noastră, deoarece şi alţi agenţi economici reclamă acelaşi fapt. Neconcretizarea acestor coridoare rutiere în viitor ar aduce probleme majore activităţii de pe platforma industrială. Cu toate acestea Nicolas Maure şi-a declarat optimismul legat de apariţia acestora în cele din urmă.
