Draga mea mașină: Din dragoste pentru mașini istorice

0
85

În copilărie a suferit un accident care i-a pus viața în pericol. Mai bine de 30 de ani, Cristi Ionescu nu a avut curaj să se urce la volanul unui kart, dar acum și-a cumpărat unul și este gata să-și învingă frica. Este pasionat de autovehicule istorice și le repară împreună cu unul dintre băieții lui. „Seniorul” din garaj este un Ford A fabricat în anul 1928.

Auto Test: De unde pasiunea pentru mașini?
Cristi Ionescu: Tata a avut mai multe mașini, printre care Moskvich și Skoda, iar unul dintre vecini era proprietarul unui Wartburg și îi mai dădeam o mână de ajutor, în fața blocului, când era vorba de reparații. Dar pasiunea mi-a intrat „în sânge” în perioada în care am fost în Germania. Eu sunt mecanic auto, dar pentru că soția mea a lucrat acolo ca tapițer, am vrut să o ajut și am învățat și eu. În acest moment eu demontez și montez scaune și volane, le dezbrac și le îmbrac, iar soția mea coase… În Germania am lucrat la o firmă care recondiționa mașini și mi s-a părut fascinant că veneau niște pachete din fier vechi și plecau ca niște bijuterii.
Auto Test: Și ce mașini clasice aveți acum?
Cristi Ionescu: Acum am un Ford A fabricat în anul 1928 și un Packard din anul 1948.

A reparat un Ford A, din anul 1928, în familie
Auto Test: Să vorbim puțin de Ford A. Care ­este povestea lui?
Cristi Ionescu: Eu l-am cumpărat din SUA și am aflat că înainte să ajungă peste Ocean a fost în proprietatea unui olandez. Mașina nu era în stare bună. După ce a ajuns în România am mers cu ea cam o săptămână, iar apoi i-a cedat motorul. Nu era o chestiune la care nu mă așteptam… În afară de motor a avut probleme și la cutie și articulații.
Auto Test: Cine s-a ocupat de reparații?
Cristi Ionescu: Eu și băiatul meu cel mare, Laurențiu. Mai am un băiat, mai mic, căruia nu-i place ce facem noi. A spus că meseriile noastre sunt foarte murdare. Și mecanica, și tapițeria! El lucrează la birou.
Auto Test: Cum te-ai descurcat cu piesele?
Cristi Ionescu: Foarte greu! Sunt scumpe și nu am avut bani să le cumpăr pe toate în același timp, iar unele sunt greu de găsit. Un set de biele l-am găsit la o mie de euro și mi s-a părut foarte mult, așa că le-am recondiționat la o firmă specială.
Mașina de la vărul din America
Auto Test: Cum se conduce?
Cristi Ionescu: Eu m-am învățat cu mașina și se conduce ușor, dar pentru o persoană care nu a mai mers cu un autovehicul istoric este ceva mai dificil. Are direcție mecanică, destul de greoaie, iar cutia de viteze nu are sincroane. Este la fel de zgomotoasă ca autobuzele care circulau prin București înainte de revoluție.
Merg cu ea la întâlnirile clubului și avem câteva zile pe an când ieșim cu ea în oraș, dar doar în zilele cu trafic redus pentru că motorul se încinge repede.

Auto Test: Și a doua mașină?
Cristi Ionescu: Vărul meu a cumpărat o casă în America și a găsit două mașini într‑un garaj în care nu mai fusese nimeni de mai bine de 20 de ani. Atunci m-a sunat și m-a întrebat pe care o vreau și am ales acest Packard. Mi-a făcut-o cadou.
Accidentul de pe pista de karting
Auto Test: Ce reparații i-ai făcut?
Cristi Ionescu: Articulația pe față, interiorul, iar la motorul a avut o problemă cu garnitura de chiulasă, care s-a uscat pentru că mașina a stat prea mult. Și pe asta tot cu băiatul meu am pus-o la punct. Cu piesele ne-am descurcat foarte greu, pentru că nu se mai produce nicio piesă. Mi-a fost teamă când m-am urcat și am plecat prima oară cu ea la drum. Are o lățime de doi metri și șapte centimetri, la care se mai adaugă și bara care are mai bine de zece centimetri, așa că mi-a fost mai greu.
Auto Test: Știu că ți-ai luat și un kart…
Cristi Ionescu: Eu am învățat să conduc pe pista de kart și încă am pasiune pentru acest sport, iar acum trei ani mi-am cumpărat o mașinuță fabricată în anul 1972, unul dintre primele modele. L-am reparat și mai trebuie să-l vopsesc și să-i cromez câteva elemente și o să ies pe pistă. La vârsta de 12 ani am avut un accident foarte urât la karting: m-am răsturnat cu mașina și am făcut vreo șapte tumbe, iar după aceea am ajuns și într-o vale. Am ajuns la spital cu lovituri la gât și la picior, dar și cu un braț fracturat. A fost un moment foarte greu! Până acum câțiva ani mi-a fost foarte teamă să mă mai urc într‑un kart, dar acum am zis că sunt mult mai conștient și că o să am grijă să nu pățesc nimic.

(Articol publicat în nr. 279 al revistei Auto Test Magazin)

http://www.autotestmagazin.ro/draga-mea-masina-rolls-royce-silver-shadow-dragoste-la-prima-vedere/

http://www.autotestmagazin.ro/draga-mea-masina-mercedes-250-vw-golf-i-mostenirea-familiei-dumitru/

http://www.autotestmagazin.ro/draga-mea-masina-saab-900-un-pantof-ciudat/

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.


− 7 = unu