Faceți cunoștință cu Florin Chiru și Csaba Molnar, români în UK. Amândoi au buletin românesc, iar unul dintre ei – nu-i greu de ghicit care – are rădăcini maghiare. Nu se cunoșteau de acasă și au devenit amici buni aici, pe tărâm britanic.
Florin și Csaba locuiesc în aceeași casă și lucrează împreună la Bridge Enterprises UK, o firmă independentă care verifică produsele câtorva coloși ai industriei auto: General Motors, Jaguar, Land Rover și Hyundai. Cei doi români fac inspecția produselor finite: caută bule de aer și cusături defecte în materialul de la bord. Tot ei verifică consolele și peretele care desparte motorul de locurile din față. Firma are un departament special pentru mașinile care ajung în garajul familiei regale. „Acolo nu avem voie să intrăm, au o echipă specială care face treaba” spune Csaba. Acum sunt liniștiți, dar povestea lor a fost presărată cu mult neprevăzut. Fiecare a avut motive puternice să plece de acasă. În România, Csaba a fost patron. Afacerea a dat faliment și a rămas cu ratele unui credit imobiliar pe cap. A trebuit să plece! Ajutat de o agenție care plasează forță de muncă a traversat Europa cu inima strânsă. Ajuns la Luton i s-a întâmplat un lucru care i-a dat putere. „În capela aeroportului am găsit o Biblie. Era scrisă în limba română! Pentru mine a fost ca un semn” spune Csaba. Florin are altă strategie de viață. În țară a lucrat mult în vânzări și logistică… a avut un job și la Saint-Gobain, o firmă cu o istorie de 350 de ani.
„Am venit în Anglia pentru că aveam nevoie de o schimbare” explică el. Primul job în Anglia pentru cei doi a fost la Amazon, celebra firmă de cumpărături online. Florin a ales tura de zi, Csaba a lucrat noaptea. „Am preferat așa pentru că eram mai bine plătit, primeam 8,40 de lire pe oră. Eram doi dintre roboții de la Amazon. Așa îi numește presa britanică pe lucrătorii din aceste depozite” spune Ciobi. După un timp cei doi români s-au angajat la actualul loc de muncă. Aici câștigă aproape 10 lire pe oră. „Chiria ne costă 440 de lire. Avem bani să ne întreținem și trimitem și acasă” spune Csaba. Florin îl contrazice rapid. Pentru el mutarea nu a adus mai mulți bani decât în România.
Nu-i vorbă nici nu pare genul „strâns la pungă”. „Îmi place să merg în oraș. Beau o bere cu prietenii, ies cu o fată. Living the dream, my friend ”.A trecut aproape un an și jumătate de când sunt în Marea Britanie. Primul Crăciun pe insulă a fost fără brad, fără cadouri. Unul dintre românii din casă a gătit sarmale, dar nu a apucat să le fiarbă prea bine. Csaba nu și-a dat seama și le-a gustat. Tot el a fost cel care a stârnit zâmbete de Revelion: „Am adormit înainte de miezul nopții. Florin m-a trezit! Mi-a cântat la ureche imnul Ungariei” povestește amuzat Csaba. Personajele din povestea noastră spun că englezii s-au obișnuit cu acest tăvălug de nații care s-a prăvălit peste ei așa că au devenit mai toleranți. Asta îi ajută pe alți români care se gândesc să lucreze în Anglia. Ce trebuie să faci ca să reușești să ai un trai decent? Ne spune Csaba: „Stai acasă dacă visezi la averi și mașini. Trebuie să pui osul la muncă și să știi limba engleză. La început acceptă orice job care ți se oferă legal.” Discuția noastră s-a încheiat rapid. Cei doi amici ai noștri se pregătesc de somn. Mâine au o zi grea la serviciu. Încă o zi din lumea mai bună pe care speră să și-o clădească.
