Un eșec în dragoste i-a schimbat total viața! Iar corporatistul care lucra într-o bancă a renunțat la slujba bine plătită și a pornit într-o călătorie cu motocicleta în America de Sud și așa a aflat ce înseamnă „un vagabond nomad”. La finalul aventurii a scris o carte, „Care este povestea ta?”, despre care spune că este „jurnalul interior al unei călătorii exterioare”. Ce a înțeles după nouă luni și 32.000 de kilometri?
Auto Test: De unde ai dobândit pasiunea pentru motociclete?
Silviu Florea: Eu am copilărit în Călărași, iar la cinematograful din cartier am văzut un film în care eroi erau doi motocicliști italieni care participau la curse de enduro. Erau fabuloși: mergeau pe o roată, coborau pe scări, făceau acrobații periculoase. La bloc aveam un prieten, Nicu, dar căruia îi spuneam Nicola, la fel ca unuia dintre personajele din film, care avea bicicletă și care „băga frâne”. Eu nu aveam bicicletă și mi-a rămas această imagine în minte. În facultate am făcut un pariu cu niște amici și am spus că cine vine fără permis de motocicletă din vacanță iese din gașcă. Din patru, doi am venit cu permis…
Auto Test: A fost dificil să iei permisul?
Silviu Florea: A fost puțin complicat. În Călărași nu aveam școală moto și am fost nevoit să vin la București. Am zâmbit când instructorul m-a pus să merg în prima treaptă, am râs când am ajuns la a doua, iar la a treia chirăiam ca un nebun… În Călărași, un amic mi-a dat un fel de motocicletă IJ, cu coarne de Minsk, cu care m-am plimbat puțin înainte să iau permisul. După aceea mi-am luat o motocicletă Minsk, care mi-a mâncat sufletul, pentru că era mereu ceva de „meșterit” la ea. Scotea fum, nu cred că prindea mai mult de 60 km/h și am făcut opt ore de la București la Călărași, pentru că s-a stricat.
Auto Test: Ce motociclete ai mai avut?
Silviu Florea: Mi-am luat o „japoneză”, făcută din bucăți, care mergea foarte bine. Nu aveam ac la kilometraj și după ce am aflat că „alerg” și cu 200 de km/h m-am calmat. După aceea nu prea știam ce motocicletă să-mi iau, dar am avut noroc că l-am cunoscut pe Bogdan Harea care m-a lăsat să mă urc pe un V-Strom și mi-am dat seama că este un model care mi se potrivește foarte bine. Mi-am cumpărat o motocicletă din Italia și așa am ajuns și în clubul VStromania și „îi mulțumesc acestui fier care ne-a unit”, vorba unui prieten. Oamenii din acest grup sunt minunați și se pare că același tip de motocicletă atrage același tip de oameni.
Auto Test: Așa ai început să călătorești cu motocicleta?
Silviu Florea: (Râde) Te grăbești? Întâi am plecat într-un tur al lumii pentru că sufeream din dragoste. Când m-am întors mi-am dat seama de „puterea călătoritului”: te scoate din mediu, te dezvoltă personal și te expune unor situații noi.
Auto Test: Dar o călătorie atât de lungă nu este o treabă complicată?
Silviu Florea: Este simplă când o iei razna! Eu eram rănit din dragoste și nu a mai contat nimic: dacă erau bilete pentru o călătorie pe Lună, acolo mă duceam. Am plecat cu avionul pe următorul traseu: România – Marea Britanie – Dubai – India – Japonia – Thailanda – Singapore – Australia – Noua Zeelandă – Fiji – America de Nord – Marea Britanie și apoi acasă. Atunci eram manager într-o bancă, iar șeful meu, un bun prieten, mi-a spus că îi trebuie mai mult de trei luni ca să angajeze pe cineva în locul meu. M-am întors după trei luni, deci m-am încadrat la fix, doar că după patru luni am plecat din nou, de data aceasta cu motocicleta.
Auto Test: Pe unde ai fost?
Silviu Florea: Prin foarte multe locuri, dar ți le spun pe cele mai lungi. În anul 2010 am plecat din România prin Bulgaria, Turcia, Siria, până în sudul Iordaniei. Am călătorit cu un amic, italian, de 72 de ani. A fost o experiență care ne-a unit pe viață, pentru că într-o astfel de aventură nu este totul numai lapte și miere. Au fost multe locuri care m-au impresionat. Am văzut poarta Damascului, ridicată acum aproape două mii de ani, am vizitat Palmira, orașul devastat de ISIS. Când am auzit că au dărâmat Palmira, uite și acum mi se face pielea de găină… să-ți bați joc de o așa minunăție. Și în Iordania mi-a plăcut foarte tare, iar aici am întâlnit un neamț care era de cinci ani în jurul lumii cu motocicleta, pe care l-am întrebat care sunt locurile pe care trebuie neapărat să le vizitez. Mi-a spus: oriunde în America de Sud și Iran. Neamțul plecase de acasă tot în urma unei povești de dragoste…
Auto Test: Și cum ai decis să pleci în America de Sud?
Silviu Florea: Mi-am pierdut jobul de director de bancă și atunci mi-am adus aminte de neamț, așa că am decis să plec, eu fiind fricos și sensibil. Am pornit la drum cu prietena mea și m-am gândit că nu o să dureze mai multe de două luni povestea. Și am stat nouă luni! Prietena mea s-a întors acasă după două luni, având copil și job, iar eu am rămas spunându-i că „mă întorc într‑o săptămână” (râde). În urma acestei călătorii am scris și cartea „Care este povestea ta?”. Am rămas mult timp cu mine, am trecut prin multe etape și am scris aici ce s-a produs în interiorul meu în viața de corporatist, dar și ca vagabond nomad în America de Sud. Pe la jumătatea jurnalului m-am întrebat cât de deschis sunt să-mi asum vulnerabilitatea și atunci am decis să public acest jurnal. Vorbesc în această carte despre iubire, moarte și frică, despre tot ce mi-a trecut prin cap.
Auto Test: Unde ai fost în aceste nouă luni?
Silviu Florea: Am plecat în Argentina, iar apoi am zburat în Iguassu, Brazilia. Găsisem pe internet pe unul care avea de vânzare o Yamaha Tenere 660 și eu, ca idiotul, l-am crezut. Omul avea motocicleta, dar fără acte și fără plăcuțe de înmatriculare. M-a văzut că tremur de teamă și mi-a spus: „Dacă nu tragi o remorcă de droguri prin vamă, nu ai nicio problemă”. Și așa a fost! De acolo am plecat spre Ushuaia, cel mai sudic punct al Americii de Sud și a trebuit „să trag tare” să nu ajung acolo pe zăpadă. Două luni am mers două persoane pe motocicletă, cu mai bine de 90 de kilograme lângă noi. Incredibil, motocicleta, pe care am botezat-o „El Conquistador”, nu m-a lăsat nici prin căldurile din deșert, nici prin frigul de la cinci mii de metri. De unde am plecat până la Ushuaia sunt aproape zece mii de kilometri, iar când mai aveam vreo două zile până în acel punct, prietena mea a trebuit să plece și am continuat singur. De la Ushuaia am luat-o prin Chile, pe un drum de 1.200 de kilometri făcut prin sălbăticie și unde vedeai vulcani și ghețari. Aici am văzut vulturi care mâncau din hoituri, te dădeai la ei și veneau pregătiți de luptă, iar când își desfăceau aripile trebuia să o tai imediat (zâmbește și se oprește puțin, retrăind parcă momentul). Revin… Am trecut prin Patagonia și prin deșertul Atacama, iar de aici am plecat pe traseul Bolivia-Peru, am fost pe dunele din Dakar… În Peru am luat avionul și am stat în junglă, la două ore de Ikitos, unde am ajuns cu barca pe Amazon. Aici am văzut crocodili, șerpi și maimuțe și am făcut baie într-un loc unde erau pești piranha, așa am aflat că nu te atacă decât dacă ai sânge pe tine.
Auto Test: Pare destul de înfricoșător…
Silviu Florea: Am avut un ghid foarte bun care ne-a dus într-un loc unde erau depuse ouă de crocodil, iar după vreo câteva minute ne-a spus că trebuie să plecăm pentru că se întorcea femela și era foarte periculos. Lumina cu lanterna și îi vedeam ochii roșii ieșind din apă. Este incredibil cât de multe știe un om din locurile respective, este un „animal” care s-a adaptat foarte bine. După ce m-am întors la Lima am continuat pe malul Oceanului, am trecut prin Ecuador, unde mi-am vândut motocicleta, așa fără acte, pentru că urma să trec în Columbia unde îmi era teamă cu un motor care costa 24.000 de dolari. Riscam să mă împuște, așa că în Columbia mi-am luat o motocicletă banală cu care livrau pizza și căreia i-am spus Ukulele. Mi-a plăcut foarte tare să merg cu 70 km/h. Este o altă lume, vedeam totul „la pas” și puteam să urc pe orice potecă.
Auto Test: Cum te-ai adaptat acestor încercări?
Silviu Florea: (Râde) Trebuie să-i mulțumesc corpului meu că nu m-a lăsat. Chiar dacă ești singur, ești o echipă: cu corpul și mintea ta, cu sufletul, cu idealurile tale. Toți au loc pe motocicletă, cu toți trebuie să ajungi la final. Corpul m-a ajutat pentru că m-am purtat bine cu el, odihnă, hrană, antrenament, altfel nu aș fi rezistat nouă luni și 32.000 de kilometri.
Auto Test: Ți-a fost teamă?
Silviu Florea: De multe ori! Când am pornit la drum din România… când a plecat prietena mea. Dar cel mai panicat am fost când am prins revolta minerilor din Bolivia, oamenii aceia aruncau cu dinamită. Am văzut mașini și motociclete arse și am aflat că au capturat 37 de polițiști pe care i-au ținut prizonieri. Eu trebuia să ajung în La Paz, pe un traseu care durează trei ore, iar minerii au ocupat drumul 11 zile. Erau acolo mii de oameni printre care am trecut cu motocicleta, în treapta întâi. Jungla a fost liniștită față de ce am văzut acolo: venea unul să mă lovească și eu acceleram puțin, cât să nu mă audă cei din față. Nu știu ce a fost în capul meu!
Auto Test: Ai avut și accidente?
Silviu Florea: Am căzut în deșertul Atacama! M-am răsucit, m-am dat peste cap și apoi cred că mi-am pierdut cunoștința sau am căzut cu fața în asfalt, știu doar că nu vedeam nimic. Pe moment nu am simțit nimic, datorită adrenalinei, iar o săptămână am stat doar în pat, deși nu mi-am rupt nimic. Am mai făcut un accident în junglă, când am mers cu un triciclu, care funcționa pe post de taxi. L-am convins pe proprietar să conduc eu, am evitat un autobuz și m-am înfipt cu una dintre roțile din spate într-un stâlp. Atunci m-am lovit la cap, după ce am zburat vreo zece metri.
Auto Test: Cum a fost mâncarea?
Silviu Florea: Am mâncat multe chestii foarte bune, iar preferata mea rămâne ceviche: pește mărunțit, cu porumb, ceapă și lămâie. De ce ai pus întrebarea asta, că mi s-a făcut poftă?! Mâncam câte două porții. Pe platou în Bolivia, trei luni am mâncat pui cu orez. Columbia a fost un „dezmăț culinar”, dar acolo a fost și cel mai cald. Erau 45 de grade și simțeam că o să cad de pe motocicletă. La un moment dat am văzut că unii ieșeau de pe șosea și intrau într-o stație de hidratare, iar de acolo am luat nuci de cocos la gheață. După ce am mâncat, am simțit că m-a băgat cineva în priză și că mi-a dat energie.
Auto Test: Ce s-a schimbat după aventura din America de Sud?
Silviu Florea: Viața mea este diferită! Când s-au dus marea mea iubire și marele meu job, am reușit, uitându-mă în interiorul meu și fiind sincer cu mine, să transform aceste momente nasoale în cele mai reușite din viața mea: turul lumii și călătoria în America de Sud. Nu ai cum să găsești ceva rău în tine decât dacă te urăști! Dacă te urăști nu o să-ți fie bine în nicio configurație! Am fost sincer în dialogul cu mine și au ieșit niște chestii. Am și acum multe lucruri care mă consumă: nu am familie, nu am job… dar merg înainte. Dacă îți este rău înseamnă că ești supărat pe tine, este acest conflict între cine ești și cine ai vrea să fii! „Care este povestea ta?” este o carte de călătorii, dar și de „dezvoltare personală”. Cel care o citește trebuie să se întrebe care este povestea lui și ar fi bine să-și conștientizeze propria viață. Și atunci să ia deciziile prin care să-i fie bine. Am înființat și asociația „Suflet cu 2 roți” care își propune să-i ajute pe cei care vor să plece în călătorii și vor fie ajutați cu un plan. Avem aici mentori cu experiență și putem să oferim sfaturi pentru orice visător care vrea să se expună și să se cunoască mai bine. Asociația se numește „Suflet cu 2 soți” pentru că toate experiențele se duc în suflet.
Auto Test: Mai ai totuși „o datorie”, în materie de călătorii…
Silviu Florea: Aș vrea să am energia și puterea să merg la anul în Iran, dar depinde de ce se întâmplă cu pandemia, plus că acolo legislația se schimbă des. Știi, sunt oameni care pleacă în călătorii ca să facă kilometri, eu sunt foarte atras să văd și să cunosc oameni, obiceiuri și culturi. Vreau să trăiesc mai multe vieți! Și trăiești mai multe vieți, atunci când călătorești. Ajungi să cunoști aceste locuri cu motocicleta. Clima o simți pe pielea ta, iar oamenii sunt mai deschiși când te văd pe două roți, plouat, și se dărâmă o barieră. Eu așa consider că trăiesc mai multe vieți, călătorind și cunoscând mai multe lumi.
http://www.autotestmagazin.ro/mircea-panaitescu-motociclist-la-91-de-ani/
http://www.autotestmagazin.ro/alexandru-scheul-pagini-de-istorie/
http://www.autotestmagazin.ro/marian-vulpe-cate-motociclete-ati-vazut-parcate-in-fata-unui-cabinet-de-psihoterapie/
