Monovolumele reprezintă la ora actuală categoria cea mai nedreptățită de mașini de familie. Veritabile „sufragerii pe roți”, acestea rămân totuși alegeri optime pentru familiștii convinși chiar dacă au pierdut ceva teren în favoarea SUV-urilor și crossoverelor. Iar nemții arată că cea de-a treia generație Opel Zafira nu-și dezminte moștenirea și readuce în balanța opțiunilor pieței spațiul și modularitatea.
De altfel regresul segmentului monovolumelor este valabil pentru întreaga Europă însă rămâne suficient de atractiv încât producătorii auto să nu renunțe la el. În cazul acesta este firesc să apară modele de „mixtură” care să reunească calitățile sau avantajele unor segmente aflate în creștere și care vor lansa noi trenduri ce vor completa portofoliile deja existente ale constructorilor auto. Însă, la ora actuală este prematur să presupunem că Opel Zafira, alături de alte modele din segment, anunță cântecul de lebădă al monovolumelor, mai ales când vorbim despre face-liftul celei de-a treia generații. Pe de altă parte este greu să renunți, în cazul de față, la o moștenire începută în 1999 și care i-a adus constructorului german un volum total de vânzări ce tinde spre 3 milioane de unități.
Schimbările care sunt imediat remarcate au vizat partea frontală unde designerii s-au ocupat de faruri și de cele două grile ca să-i adauge imaginii Zafirei doza de vivacitate, o trăsătură ce nu este întotdeauna atuul forte al monovolumelor.
Dar schimbarea majoră s-a făcut în interior unde designul bordului a devenit mult mai simplu și elegant în același timp. Ocupanții scaunelor din față au spațiu sporit, iar ecranul de infotisment aflat deasupra planșei de bord este integrat acum în consola centrală. Avantajul direct al ecranului de 7 inci este că scutește șoferul de un număr de butoane din postul de conducere.
Dacă este Opel Zafira o soluție pentru deplasarea zilnică în oraș? De ce nu, luând în considerare că este construit pe platforma lui Astra, adică poziționat în clasa compact. Pe de altă parte sunt destule mașini din clasa medie care „bântuie” pe străzile și bulevardele Bucureștiului. Prima „contră” a pasionaților de citadine este că-i prea lungă și mare și că cel mai bine s-ar potrivi la drumurile lungi decât în oraș. Corect. Asta dacă ai sub 1,70 m și preferi mașinile din clasa mini sau subcompact. Și nu ai o familie numeroasă sau care necesită cumpărături masive la sfârșit de săptămână. Totuși, oricum ar fi, când pleci în concediu tot ești „amendat” din cauza bagajelor de propria nevastă, ori de prietenii cu care călătorești în mașină.
Apoi, a doua contră gen „…da’ cu strecuratul prin oraș cum rămâne?” poate să ridice semne de întrebare. Și totuși… Când vă așezați pe scaunul șoferului poziția la volan este înaltă, iar vizibilitatea este de notă mare. Asta înseamnă ca puteți urmări zone mai întinse decât la bordul unei subcompacte, iar reperele pentru manevre sunt mult mai ușor de identificat. Iar în ciuda razei de bracare de 11,4 metri aveți destulă mobilitate în oraș chiar și pe străduțe ceva mai înguste. Cu alte cuvinte descoperiți că, acolo unde un Passat poate manevra, Zafira „se mișcă cu același talent”. Totuși, pentru spații „strânse”, în ciuda oglinzilor laterale mari, dacă renunțați la avertizările senzorilor de proximitate s-ar putea să vă treacă ceva ape pe șira spinării când parcați…
Pentru un monovolum, spațiul rămâne argumentul suprem. În cazul de față este considerată în egală măsură și modularitatea. În plus cel de-al treilea rând de scaune „pune cireașa pe tort” astfel încât Opel Zafira poate candida cu succes la mașina de familie a anului. În configurare de 5 locuri portbagajul rivalizează cu al unui van de familie. 710 litri obținuți cu spătarul banchetei poziționat în primul punct de fixare, cred că ar ajunge pentru cinci persoane, bașca spațiile de stocare din habitaclu.
Partea delicată este că nu sunt decât două poziții de fixare. Dacă ați ridicat și rândul trei de scaune din podeaua portbagajului tot vă mai rămân la dispoziție 152 de litri pe care, dacă îi gestionați cu parcimonie, îi puteți folosi pentru o ieșire de câteva ore, la iarbă verde, cu grătarul și accesoriile de rigoare.
Consumul mediu pentru motorul de 1956 cmc a fost de 7,2 litri, în care 60% din autonomia totală am rulat în afara orașului într-un ritm cât se poate de domestic. Cei 170 CP se simt prin prisma confortului la rulare. Dar dacă aveți nevoie de ceva „vână” pentru depășiri renunțați la maniera „eco” de șofat, iar Zafira vă convinge că dinamica nu este un punct slab. În plus, cuplul de 400 Nm vă permite să evoluați fără bătăi de cap, în oraș sau la drum lung, chiar și cu șapte pasageri în cabină.
Ținuta de drum nu-și dezminte „moștenirea” Opel. Zgomotul la rulare este compensat într-o bună măsură de o antifonare eficientă pentru un habitaclu gen sufragerie și de reglajul suspensiei către zona de confort, dar care este destul de bățoasă ca să vă permită abordarea virajelor ceva mai strânse fără să resimțiți acut ruliul. Este valabil mai ales pentru ceilalți ocupanți ai scaunelor și ai banchetei. Aici este „de vină” platforma tehnică folosită și la Astra care dispune pentru puntea spate de o suspensie cu braț Watt ce atenuează mult din devierea laterală și îi permite mașinii o trasă mult mai curată.
Și încă o precizare, varianta cu 7 locuri este specifică echipării Innovation, care împreună cu cea de bază, Edition, reprezintă cele două opțiuni disponibile pentru piața noastră.
Text / Foto: Radu BUHĂNIȚĂ
