Există oameni înzestraţi cu harul creaţiei indiferent de domeniul pe care îl abordează. Una dintre persoanele cele mai creative din domeniul arhitecturii şi al designului a fost Zaha Hadid.
Născută pe tărâmuri irakiene în anul 1950 şi decedată anul acesta, rămâne prezentă în „universul creativ” prin abordările sale unice. Din acest motiv dispariţia sa reprezintă o pierdere uriaşă pentru întreaga societate.
Există mai multe prejudecăţi pe care Zaha Hadid le-a spulberat prin activitatea sa. Prima ține de diferenţele dintre o persoană cu o minte orientată spre ştiinţele exacte şi una orientată spre creaţie. Despre cea din urmă lumea crede, în general, că trebuie să fie o fire mai boemă. A dărâmat acest mit prin studiile în matematică pe care le-a desăvârşit la Universitatea Americană din Beirut şi activitatea în domeniul arhitecturii de mai târziu. A fost una dintre cele mai creative persoane, reuşind practic să elaboreze o gamă de „forme proprii” care îi impresionează chiar şi pe cei mai puţin împătimiţi de tainele arhitecturii şi ale designului. Activitatea sa excepțională a fost marcată de primirea distincției „Pritzker Architecture Prize”, în anul 2004, pentru întreaga sa carieră.
Această recunoaştere reprezintă în arhitectură echivalentul premiului Nobel. Este dovada supremă a calităţii arhitecturale şi a elementelor de noutate aduse prin proiectele realizate, prin contribuţia semnificativă pentru umanitate şi mediul construit, prin arta arhitecturii. Indiferent ce clădiri a abordat celebra arhitectă, ele surprind ca interpretare şi soluţii. Prezenţa lor în oraşe este aproape extraterestră şi te îndeamnă la admirație şi studiu. Aici apare un amănunt interesant, deoarece biroul ei de arhitectură a avut tentativa de a propune o clădire şi pe meleagurile noastre. Zona vizată era Dorobanţi. Mai precis, intersecţia dintre Calea Dorobanţi şi Str. Eminescu din București. Proiectul intitulat „Dorobanţi Tower” prefigura o clădire de 200 m înălţime, cu o structură aparentă, ce varia pe faţadă în funcţie de activităţile care se regăseau la diversele etaje ale turnului. Printre ele, era şi un hotel de cinci stele.
Privită de la distanţă, clădirea putea să fie considerată un diamant „aterizat” în peisajul bucureştean. Dacă proiectul ar fi fost concretizat, ar fi reprezentat pentru oraş un element simbol de o mare atracţie arhitecturală. Din păcate din cauza unor motive diverse, cât şi a crizei financiare ce a lovit piaţa imobiliară, acest fapt nu a fost posibil.
de ambarcaţiuni Blohm+Voss
În portofoliul său însă, nu intră numai clădiri emblematice cum ar fi uzina BMW. Atingerea sa creativă a fost direcţionată şi către alte domenii din sfera designului. Întâlnim, prin urmare, propuneri de bărci sau iahturi cu forme la fel de surprinzătoare. Reuşeşte o eleganță aparte, obţinută atât în cazurile când utiliza forme organice, cât şi atunci când repertoriul era unul mai „rectangular”. Domeniul automobilelor nu a rămas nici el neglijat, existând preocupări şi în acest sens. Putem, de exemplu, să vedem un triciclu cu o formă aerodinamică, intitulat Z-Car 1. Acesta reprezintă o soluţie posibilă a unui vehicul pentru aglomeraţia din viitor. Conceptul are 3.800 mm lungime, 1.800 mm lățime și 1.700 mm înălțime și utilizează hidrogenul pe post de combustibil cu emisii zero. Interiorul este prevăzut cu două locuri pentru ocupanți.
